Sursa foto: edpr.com
Energia regenerabilă în cele cinci state membre ale UE din Europa de Sud-Est – Bulgaria, Croația, Grecia, România și Slovenia – a fost segmentul cu cea mai rapidă dezvoltare din industria energetică în ultimii ani și este pe cale să atingă noi culmi, arată raportului regional „Renewable Energy in Southeast Europe – a regional report by SeeNext”. Veniturile de exploatare ale sectorului în 2021 au crescut cu 30% față de anul precedent, până la 12,9 miliarde de euro, iar Italia este cea mai importantă sursă de investiții străine în domeniul energiei regenerabile din regiune. Raportul mai arată că, la sfârșitul anului 2021, peste 33.400 de persoane lucrau în acest sector.
Raportul include o analiză financiară aprofundată care acoperă performanța a 2.567 de companii în perioada 2019-2021, o prezentare a modificărilor cadrului de reglementare în toate cele cinci țări, precum și informații despre principalele investiții și tranzacții de fuziuni și achiziții.
Raportul privind energia regenerabilă din Europa de Sud-Est analizează 2 567 de companii grecești, greci, românești, bulgare, croate și slovene angajate în operarea, întreținerea și gestionarea activelor, construcții, inginerie sau dezvoltare de proiecte de centrale electrice care generează energie regenerabilă (solară, eoliană, hidroelectrică, biomasă, biogaz sau alte surse regenerabile), sau fabricarea de baterii, motoare, turbine și alte echipamente pentru instalațiile de producere a energiei din surse regenerabile.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Constatări cheie pentru dezvoltare sectorului energiei regenerabile în Europa de Sud-Est (ESE) în perioada de trei ani cuprinsă între 2019 și 2021:
- Capacitatea totală instalată a sectorului energiilor regenerabile în cinci țări s-a situat la 32.169 MW în 2021, după ce a crescut cu 3,6 % în perioada 2019-2021.
- Centrale hidroelectrice au reprezentat mai mult de jumătate din producția de energie regenerabilă din regiune. cu o capacitate totală de 17.015 MW, urmată de cea eoliană parcurile eoliene cu 9.165 MW, iar centralele fotovoltaice cu 6.589 MW, centrale electrice pe biomasă și biogaz cu 525 MW și 10 MW de instalații geotermale.
- Energia solară și cea eoliană au fost cele mai dinamice în ceea e privește expansiunea instalațiilor în perioada analizată, crescându-și capacitatea instalată cu ritmuri superioare mediei sectoriale, de 8,1% și, respectiv, 7,2%. Biomasa și gazele din surse regenerabile au înregistrat, de asemenea, un avans de 5,5%, în timp ce capacitățile hidroelectrice au stagnat din punct de vedere al mărimii și în 2021 au fost aproape identice cu cele de la începutul perioadei.
- Sectorul energiei din surse regenerabile din ESE a generat venituri de exploatare de 12,9 miliarde EUR în 2021, în creștere cu 30% de la an la an. Creșterea a fost determinată de creșterea prețurilor la energie electrică și de creșterea cererii de energie alternativă.
- Funcționarea, întreținere și gestionarea activelor a fost cel mai mare segment, cu venituri din exploatare de 9,5 mld. euro, reprezentând reprezentând 73% din dimensiunea totală a pieței și, de asemenea, a înregistrat o creștere de cea mai rapidă rată anuală, de 32%. Construcții, inginerie și dezvoltarea de proiecte a generat venituri din exploatare de 2,2 miliarde EUR. venituri operaționale, în timp ce producția a fost cel mai mic segment cu 1,2 miliarde de euro.
- Numărul de angajați a crescut cu 1,3% de la an la an, ajungând la 33.439 în 2021, cu mai mult de jumătate dintre angajați aflându-se în România. Grecia și Bulgaria au fost cele două țări cu cele mai semnificative creștere a ocupării forței de muncă în acest sector în perioada 2019- 2021, înregistrând CAGR-uri de 7,8% și, respectiv, 2,5%.
- Cheltuielile totale cu forța de muncă, materialele și amortizarea din SEE companiilor din domeniul energiei regenerabile s-au ridicat la 4,9 miliarde EUR în 2021, în urma unei creșteri anuale de 10%. Tendința ascendentă a fost cea mai proeminentă în Grecia și Bulgaria, unde costurile s-au extins cu rate anuale care au fost mai mari decât cele sectoriale. La celălalt capăt al spectrului, pentru sectorul energiei din surse regenerabile din Slovenia, costurile s-au redus cu 14% de la an la an.
Sectorul a înregistrat un profit net combinat de 1,7 miliarde de euro. în 2021. Rezultatul final s-a îmbunătățit cu 30% pe an, egalând rata de creștere a veniturilor din exploatare, lăsând astfel marja de profit net neschimbată față de cea din anul precedent. 13,2% și îmbunătățindu-se în comparație cu cea de 10,5% din începutul perioadei de trei ani. Companiile active în exploatare, întreținere și gestionare a activelor au fost mai profitabile decât cele care activează în celelalte două segmente, cu o marjă de profit net de 15,7% în 2021.
Aproximativ 20% dintre companiile din domeniul energiei regenerabile din ESE erau deținute de societăți-mamă străine din 41 de țări diferite la sfârșitul anului 2022. Italia a fost cea mai importantă sursă de investiții în domeniul energiei regenerabile în regiune cu 16% din totalul companiilor cu capital străin din sector fiind în mâinile italienilor. Alte țări cu o prezență puternică în sectorul energiei regenerabile din Europa de Sud-Est au fost Germania, Republica Cehă, Austria, Cipru și Luxemburg.
România
În ultimii doi ani, investițiile în energie regenerabilă în România au trecut de la o ambiție amorfă la o soliditate financiară, susține raportul. Planul național de energie și climă 2021-2030 (INECP), cuplate cu obiectivele UE și finanțarea de stat au transformat energia regenerabilă din România în energie regenerabilă. un teren fertil pentru investitorii privați. Obiectivul UE de a ajunge la emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050 a dus și mai departe impune și mai mult agenda energiei verzi.
Angajamentul României față de transformarea energetică se reflectă în INECP, care vizează o cotă de 30,7% de energie regenerabilă. în consumul final brut de energie până în 2030.
În acest scop, capacitatea totală de energie electrică instalată a României este stabilită să crească cu aproximativ 32% în 2030, comparativ cu 2020, în principal datorită instalării de noi capacități de energie eoliană și solară în valoare de de 2,302 GW și, respectiv, 3,692 GW. Acest lucru ar aduce capacitățile totale instalate de proiecte eoliene și solare în 2030 la 5,255 GW și, respectiv, 5,054 GW. Conform estimărilor, energia hidroelectrică își va menține poziția de lider, ca fiind principala resursă energetică din România în ceea ce privește capacitățile instalate, în creștere de la 2,953 GW în 2020 la 7,593 GW în 2025.
Marile fuziuni și achiziții
Industria energiei regenerabile din România prinde viteză pe frontul fuziunilor și achizițiilor (fuziuni și achiziții (M&A), cu mai multe tranzacții care se numără printre cele mai valoroase tranzacții din 2021 și 2022, arată raportul.
Una dintre cele mai importante tranzacții de fuziuni și achiziții din ultimii doi ani a fost o achiziție la pachet a șapte din cele nouă active deținute de grupul energetic ceh CEZ în România de către fonduri administrate de Macquire Infrastructure and Real Assets (MIRA), o unitate a organizației globale de servicii financiare Macquire. Tranzacția a fost finalizată în luna martie a anului 2021, grupul CEZ anunțând în raportul său financiar pentru primele trei trimestre ale anului 2021 că tranzacția a adus încasări de CZK 24,6 miliarde de dolari (1,13 miliarde de dolari SUA/1,03 miliarde de euro). Vânzarea activelor a inclus distribuitorii și comercianții de energie convențională, în timp ce pe partea de regenerabile, aceasta a cuprins două parcuri eoliene cu o capacitate totală de putere instalată de 600 MW și patru centrale hidroelectrice. hidrocentrale cu o capacitate instalată cumulată de 22 MW.
În februarie 2021, autoritatea de concurență din România a aprobat preluarea unui parc eolian de 108 MW de către producătorul Hidroelectrica de la grupul energetic german STEAG. Tranzacția a presupus achiziția de acțiuni ale STEAG în filialele locale Crucea Wind Farm și STEAG Energie. România. Într-un comunicat de presă din 2022 ianuarie, compania globală de consultanță Deloitte a declarat că tranzacția de 130 de milioane de euro a fost 2021 a cincea cea mai mare tranzacție globală și singura din domeniul energiei regenerabile din industria energiilor regenerabile care a intrat în topul cinci al firmei de consultanță.
Una dintre cele mai mari tranzacții de fuziuni și achiziții dezvăluite în 2022 a adunat o sumă de 71 milioane de euro pentru compania canadiană de energie regenerabilă Jade Power Trust, care și-a vândut toate activele de exploatare a energiei regenerabile din România și Olanda către compania cu sediul în Austria Enery Power Holding. Portofoliul din România a inclus două parcuri eoliene terestre, două parcuri solare fotovoltaice și două parcuri centrale hidroelectrice, cu o capacitate instalată totală de 81 MWp. Nicio tranzacție din sectorul energiei regenerabile nu a ajuns în top cinci al Deloitte pentru anul 2022, însă achiziția de către Enery a companiei Jade’s activelor regenerabile ale Jade a ajuns în fruntea listei companiei de consultanță pentru al treilea trimestru al anului 2022.
Cea mai importantă tranzacție care a implicat un singur proiect a venit în forma unui parc fotovoltaic de 1.044 MW aflat în curs de dezvoltare în județul Arad, în vestul României. La finalizarea acestuia, România ar putea găzdui cea mai mare centrală fotovoltaică din Europa. În noiembrie 2022, investitorul în infrastructură durabilă cu sediul în Luxemburg Actis a declarat că societatea sa de portofoliu Rezolv Energy a achiziționat drepturile de construire a giganticei centrale solare de la Monsson Group. Proiectul, care urmează să aibă 1,6 milioane de panouri, a primit un certificat de conectare la rețea de la sistemul de transport al României Transelectrica în martie 2022. Cu o medie producție anuală de aproximativ 1.500 GWh, centrala ar putea aduce energie verde la mai mult de 370.000 de gospodării.
O altă afacere este deosebit de impresionantă când vine vorba de capacitatea planificată, notează raportul. Fondul de investiții american Global Infrastructure Partners (GIP) a preluat compania germană de energie regenerabilă eoliană offshore locală a companiei germane de energie regenerabilă wpd implică două proiecte cu o capacitate totală de 1,9 GW. Tranzacția de o sumă nedezvăluită a fost aprobată de autoritatea antitrust din România în septembrie 2022 și cuprinde cele trei proiecte ale wpd. companii locale înființate pentru a facilita construcția de parcurilor eoliene Marea Neagră 1 de 500 MW și Marea Neagră 2 de 1,4 GW în largul coastei românești a Mării Negre. Proiectele se află la începutul etapă de planificare, deoarece în iulie 2021, wpd a fost prima companie care a depus o cerere oficială în fața autorităților române pentru dezvoltarea de proiecte eoliene offshore.
Orizontul investițiilor verzi
Cele mai strălucitoare vedete de pe piața energiei regenerabile din România au fost în mare parte jucători internaționali, care au intrat pe piață în principal prin achiziții de proiecte de tip brownfield de societăți deja stabilite, adesea înființate ca vehicule cu scop special pentru pentru a livra diverse proiecte de energie verde.
Pe lângă faptul că a fost vârful de lance al tranzacției de fuziuni și achiziții care ar putea aduce cel mai mare parc solar din România, Rezolv Energy are, de asemenea, planuri să investească într-un parc eolian onshore de 450 MW în România, în apropiere de București, în parteneriat cu compania britanică de investiții Low Carbon. Rezolv Energy deține o participație de 51% în acest proiect.
În decembrie 2022, a fost semnat contractul Rezolv Energy – Low Carbon. Partenerii au anunțat, de asemenea, planurile de a construi două centrale onshore parcuri eoliene cu o capacitate combinată de până la 600 MW însud-estul județului Constanța.
Unul dintre cei mai activi jucători în ceea ce privește investițiile este investitorul israelian în energie regenerabilă Nofar Energy. Primul său proiect major pe piața românească a venit în noiembrie 2021, când, împreună cu Eco-Energy, a achiziționat un proiect solar de 153 MW de la dezvoltatorul imobiliar ceh Portland Trust. Prețul a fost de 98 de milioane de euro. O jumătate de an mai târziu, în mai 2022, Nofar a anunțat că a semnat o tranzacție de 130 milioane de euro pentru un proiect fotovoltaic de 169 MWp la Iepurești, în țara Giurgiu, care ar urma să fie gata să fie construit în prima jumătate a anului 2023.
Două luni mai târziu, compania a dezvăluit un proiect solar de 255 MWp ale cărui costuri de construcție au fost estimate la 135 mil. euro.
Nofar a dat startul anului 2023 prin anunțarea achiziției unui proiect de 73 MWp de energie solară în Giurgiu, în sudul țării, în România și afirmând că intenționează să investească încă 500 de milioane de euro pentru a dezvolta proiecte de energie solară în România. Proiectul de 73 MWp va fi gata să fie construit în prima jumătate a anului 2023, iar proiectul său de capacitate poate fi extinsă la 130 MWp.
Un alt jucător internațional care a intrat pe lista de investițiilor semnificative din ultimii doi ani este INVL Renewable Energy Fund I, administrat de compania lituaniană INVL Asset Management din Lituania. Fondul se concentrează pe piața românească și pe cea poloneză și a acumulat nouă proiecte solare cu o valoare de o capacitate totală de 475 MW.
Producătorul român de energie hidroelectrică Hidroelectrica s-a distins ca fiind cel mai activ jucător local în ceea ce privește investițiile în domeniul energiei regenerabile. Preluarea de către acesta a parcului eolian Crucea de 108 MW de la grupul energetic german STEAG în februarie 2021 a consolidat angajamentul său față de diversificarea energiei verzi.
În aprilie 2021, Hidroelectrica a fost beneficiarul unui credit de 1,25 RON mld. lei (255 milioane EUR), împrumut pe șapte ani de la creditorul local BRD Groupe Societe Generale. Fondurile ar urma să fie direcționate către achiziții și investiții directe în proiecte operaționale bazate pe energie eoliană și solară, a declarat Hidroelectrica la momentul respectiv. De atunci, aceasta a căutat consultanți pentru un studiu de fezabilitate pentru construcția unui proiect de producție de hidrogen verde de 50 MW în apropierea defileului Portile de Fier de pe Dunăre, o centrală de 300 MW solară și o centrală solară și o centrală de producție de hidrogen verde pe Olt râu.
În ianuarie 2023, Hidroelectrica a anunțat că va apela la investitorii să voteze proiecte în valoare totală de 1,09 miliarde de lei.
Până în 2025, compania intenționează să fi investit 3 mld. lei în proiecte de reabilitare și modernizare care ar reprezenta o capacitate energetică instalată de 1,97 GW.
La sfârșitul anului 2021, Hidroelectrica avea 187 de hidrocentrale centrale cu o capacitate instalată totală de 6,372 GW.
În timp ce o cantitate semnificativă de investiții se află la orizont pentru industria energiei regenerabile din România, finalizarea proiectelor nu este întotdeauna garantată, notează raportul. Acesta menționează că proiecte cu o capacitate instalată totală de 7,76 GW au primit aprobări, iar energia solară reprezintă o pondere de 71,3%, potrivit datelor publicate de Transelectrica, la sfârșitul lunii decembrie 2022.
Proiectele de energie eoliană au fost pe locul doi după cele solare, însumând 2,2 GW sau 28,4% din capacitatea instalată cumulată a tuturor proiectelor cu autorizație de conectare la rețea. Noile autorizații proiecte hidroelectrice au ocupat locul al treilea, cu 19 MW, în timp ce biogazul a atras un singur proiect de 0,5 MW.
Dintre proiectele care au obținut autorizații de racordare la rețea, primele cinci în ceea ce privește capacitatea sunt toate solare și eoliene.