Sursa foto: Primaria Cluj-Napoca
România are aproximativ 1,2 milioane de locuri de parcare publice, dintre care peste 755.000 sunt locuri de parcare rezidenţiale, în mediul urban, arată o analiză Vegacomp Consulting, activ pe piața de soluții “smart city”. Tariful pentru parcările de reședinţă variază între 30 și 120 lei în localităţile mici, respectiv 70 și 200 lei în orașele mari. Lider la veniturile totale generate din utilizarea parcărilor și amenzi e Cluj-Napoca, Oradea, “cu tradiție în gestiunea eficientă a parcărilor”, conduce topul veniturilor obținute din amenzi, iar Brașovul conduce la numărul de locuri publice de parcare dedicate persoanelor cu dizabilități. Bucureștiul, cu sectoarele sale cumulate, are cele mai multe parcări.
Potrivit datelor adunate în cea de-a doua ediție a analizei Inventarul Parcărilor Publice, România dispune, în acest an, de 1.174.941 locuri publice, față de 1.154.082 în 2020. Cu o o toleranţă de 10% aferentă ratei de exactitate a răspunsurilor municipalităților, numărul total de locuri atinge 1.292.435. “Avem aproximativ 1.200.000 de locuri de parcare publice, dintre care peste 755.000 sunt locuri de parcare rezidenţiale, în mediul urban. Pentru context, la sfârşitului anului 2020, parcul auto din România era compus din 9.222.280 milioane de vehicule. Dintre acestea, 7.287.857 erau mai vechi de 10 ani, adică aproximativ 80% din total. În această ediție a raportului, am colectat și datele referitoare la veniturile obţinute din amenzile legate de nerespectarea Regulamentului de parcare. Astfel, am remarcat că Oradea conduce topul, cu 1,288 milioane de lei încasaţi în 2020, din totalul de aproximativ 5 milioane de lei la nivel naţional”, a menționat Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
Potrivit analizei, în România151 orașe taxează utilizarea locurilor de parcare, 98 de localități nu taxează acest aspect, in timp ce 52 de primării nu au răspuns solicitărilor de informații, în cadrul legal. Tariful pentru parcările de reședinţă variază între 30 și 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 și 200 lei în orașele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepţia Bucureștiului și Clujului, unde limita maximă ajunge la 10 lei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Clasamentul locurilor publice de parcare este condus detașat de București, iar Capitala este urmată, la distanță considerabilă, de Brașov și Iași.
În ceea ce privește locurilor de parcare dedicate automobilelor electrice, autorii analizei notează că lucrurile sunt surprinzătoare, atât prin prisma numerelor foarte mici, cât și a prezenței unor orașe mici și medii în top, semn al unei mai mari deschideri către tendințele de eficiență ecologică decît în multe orașe mari ale țării.
La clasamentul menționat nu contribuie variatele politici locale de oferire de gratuități sau reduceri pentru automobilele electrice și hibride la accesul în parcările publice și sunt luate în calcul doar acele locuri destinate exclusiv automobilelor electrice.
Brașovul și Oradea sunt exemple de incluziune și lideri detașați, la numărul de locuri publice de parcare dedicate persoanelor cu dizabilități. Bucureștiul, cu sectoarele sale cumulate, ar fi pe prima poziție cu un număr de 2.164 de locuri.
Aria parcărilor rezidențiale este dominată autoritar de București, fiecare sector, cu excepția Sectorului 1, fiind
prezent în top 10. Doar Iași și Brașov reușesc să pătrundă în top 5, pe locurile 2, respectiv 4.
Autorii analizei subliniază că există o diferență foarte mică de număr de locuri de parcare de la o ediție la alta și fac și un inventar al locurilor construite în ultimii 30 de ani. În Oradea au fost construite trei parcări multi-etajate în perioada 2014- 2020, cu un total de 1308 de locuri de parcare noi. La Cluj-Napoca, sunt 2917 de locuri de parcare în construcţii noi, unele din parcările noi construite din oraș având atât locuri de parcare pentru autovehicule, cât și pentru biciclete. Printre primele parcări noi construite în ţară, analiza amintește parcarea construită la Universitate în Bucureștiul ultimilor
15 ani de Interparking, cu 446 de locuri de parcare, dintre care 425 sunt pentru autovehicule.
Cum s-a făcut analiza
Raportul a fost realizat prin colectare a datelor de la primării și verificarea acestor informații cu alte surse
terțe: media si furnizori, conform autorilor analizei. Aceștia au trimis adrese la 324 de primării din România, dintre care au raspuns solicitării reprezentanții a 272 de oraşe. Pentru Bucureşti, au fost incluse în raport 7 primării. Documentul include informațiile prelevate de la primării şi din celelalte surse relevante, în perioada 1 iunie – 30 august 2021.
Informațiile colectate prin răspuns de la primării au fost dublate și de cele prezente pe site-urile primăriilor, din planurile
de mobilitate urbană durabilă (PMUD), acolo unde există, precum și de aparițiile în media sau datele furnizorilor
soluţiilor de parcare referitoare la parcările din orașele respective.