Sursa foto: Pixabay/ cosmix
Evazioniștii ar putea să se bucure în continuare de un regim mai blând de sancțiuni, intrat în vigoare anul trecut. Proiectul de lege care urma să anuleze îmblânzirea din 2021 a pedepselor pentru evazioniști a fost propus recent pentru respingere de către deputați, scrie avocatnet.ro.
Ieri, 7 noiembrie 2022, proiectul de lege a primit raport de respingere în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă de deputata PSD, Laura Vicol. Asta după ce inițial a fost adoptat de senatori în toamna lui 2021.
Conform proiectului de lege, evazioniștii n-ar mai fi putut să scape doar cu amendă penală pentru faptele de evaziune fiscală de la articolele 8 și 9 din Legea evaziunii (nr. 241/2005), așa cum se întâmplă în prezent după unele modificări din primăvara lui 2021.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Concret, așa cum scrie în proiect, inculpații n-ar mai putea să scape doar cu amendă penală dacă, în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată, acoperă prejudiciul integral, acesta fiind de maximum 100.000 de euro (echivalent în lei), așa cum este posibil în legea actuală.
S-ar elimina plafoanele de maximum 100.000 de euro, pentru care se poate aplica doar pedeapsa cu amenda, și de maximum 50.000 de euro, pentru care se aplică doar amenda penală.
În proiectul care a fost respins în comisia juridică scrie că, „În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate”.
Astfel, după acoperirea integrală a prejudiciului, majorat cu 20%, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, persoanei care a comis o faptă de evaziune fiscală doar i s-ar reduce la jumătate limitele de pedeapsă cu închisoarea, care sunt fie de la trei la zece ani, fie de la cinci la 15 ani.
Acum, legea spune că, „În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda”.
Propunerea legislativă, după cum indică inițiatorii ei, senatori și deputați USR, are menirea de a descuraja evaziunea fiscală care, prin forma modificată în 2021 a legii, este, de fapt, încurajată, fapta rămânând nepedepsită în condițiile achitării prejudiciului.
Deocamdată, proiectul de lege nu a ajuns la votul plenului Camerei Deputaților.
Legea care îi iartă pe evazioniști a fost inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit ”Mitralieră”, și a primit votul final din partea Camerei Deputaților pe 15 decembrie 2020. A fost promulgată de președintele Iohannis pe 31 martie 2021. Deputații PNL și USR au votat împotriva inițiativei.
Potrivit înregistrării electronice a voturilor, s-au pronunțat ”pentru” deputații PSD, Pro România și ALDE și ”împotrivă” cei de la PNL și USR. Deputații UDMR s-au abținut.
Legea a fost sesizată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului. Curtea a decis în februarie 2021 că legea este constituţională.
Prima variantă a legii, adoptată în iarna lui 2018, cu voturile PSD, ALDE și UDMR, a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL, USR și PMP.
În aprilie anul 2019, CCR – cu majoritate de voturi – a declarat legea de atunci neconstituțională.
Ca urmare, legea s-a întors în parlament și la a doua încercare, a trecut de filtrul CCR.