Sursa foto Jakub Jirsák | Dreamstime.com
Vrei să vinzi o parte din acțiunile start-up-ului tău, dar să rămâi în control asupra deciziilor majore ale afacerii? Soluția sunt așa-numitele acțiuni executive, o clasă distinctă de acțiuni, după un model utilizat pe scară largă în SUA. Deputatele USR Monica Berescu și Oana Țoiu au depus la Parlament un proiect care prevede în mod expres posibilitatea emiterii acestor acțiuni executive, care să ofere acționarului mai multe voturi per acțiune, potrivit unui comunicat de presă.
Mai exact, se acordă o importanță sporită tipului de acțiuni/părți sociale deținute de fondator și numărului de voturi aferente acestora, ceea ce îi poate oferi fondatorului un control asupra deciziilor de business, chiar dacă deține un număr mai mic de acțiuni comparativ cu alți investitori.
O acțiune executivă poate oferi dreptul la minimum două voturi față de cele clasice, ceea ce oferă deținătorului posibilitatea de a influența deciziile strategice. Modelul aplicat este cel din Statele Unite ale Americii, unde companii precum Google si Facebook au pus deja în aplicare acest concept, potrivit comunicatului citat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Proiectul modifică și completează Legea societăților comerciale nr. 31/1990, în sensul prevederii posibilității de emitere a acțiunilor executive, acțiuni care conferă titularului mai multe voturi decât numărul de acțiuni. Numărul de voturi atașat acțiunilor va fi stabilit prin actul constitutiv al societății.
În prezent, Legea societăților comerciale reglementează pentru societățile pe acțiuni din România două feluri de acțiuni: ordinare și preferențiale. Conform actului normativ, deținătorii de acțiuni ordinare au un număr de voturi egal cu acțiunile deținute, iar deținătorii acțiunilor preferențiale beneficiază de niște drepturi suplimentare, fără a avea însă atașat și un drept de vot. Însă, pentru societățile de tip închis, Legea nr. 31/1990 nu permite și deținerea unei clase de acțiuni care să aibă atașate mai multe drepturi de vot per acțiune.
„Numărul startup-urilor din domeniul IT este într-o creștere exponențială și prin acest proiect ne dorim ca startup-urile IT să rămână în România și fondatorii săi să își păstreze puterea de decizie și în etapele de venture capital funding. Este esențial pentru o companie să primească finanțare și ne dorim cu toții să avem cât mai multe companii de tip unicorn, însă este la fel de important și ca fondatorul să își poată continua viziunea, având la îndemână mijloacele necesare pentru a o duce la îndeplinire. Votul multiplu per acțiune sau parte socială este o prerogativă pe care fondatorii din Vest o utilizează de ani de zile”, declară Monica Berescu, deputat USR, vicepreședinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.
„Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99,7% din companiile din economie și au două treimi din totalul salariaților din privat, dar majoritatea sunt afectate de pandemie și de lipsa unor instrumente flexibile de finanțare. O parte a acestor companii reîncep acum proiecte amânate sau se reorientează pe alte piețe și pentru asta au nevoie de oameni și de capital. Am început și vom continua consultările cu mediul de afaceri și cu investitorii, una din soluțiile propuse prin legea depusă astăzi este instrumentul prin care antreprenorii pot împărți mai ușor, acolo unde aleg ei să facă asta, decizia și împărțirea resurselor generate de performață, profitul, cu investitorii sau cu angajații. Avem acum o generație de antreprenori maturi care au făcut pasul spre rolul de investitori, dar cadrul din România nu îi ajută să ajute”, declară Oana Țoiu, deputat și co-coordonator al programului de guvernare USR.
Proiectul USR vine să simplifice implementarea unei tranzacții de venture capital în România, dând mai multă flexibilitate în a emite clase diferite de acțiuni, inclusiv pentru momentul în care se ajunge la runde mai mari (moment în care, până în prezent, s-a recurs la mutarea entității care controlează afacerea într-o altă țară, ceea ce nu e ideal din perspectiva României ca țară care vrea să promoveze industria de IT).
Totodată, ținând cont de realitatea potrivit căreia startup-urile se orientează ca formă de organizare către societăți cu răspundere limitată, proiectul prevede și împărțirea părților sociale în două clase diferite, respectiv părți sociale ordinare (cu puterile deținute în prezent) și părți sociale executive (care pe lângă drepturile aferente părților sociale ordinare, ar putea avea mai multe voturi atașate, în funcție de prevederile actului constitutiv).
Proiectul de lege a fost definitivat în urma consultărilor cu Asociația Patronală pentru Industria de Software și Servicii și cu Fundația Romanian Business Leaders, potrivit comunicatului citat.