Foto: SEE Property Forum
România a înregistrat „o surpriză negativă” în revizuirea creșterii economice, a declarat, marți, Dorota Strauch – CFA, Director pentru CEE și Economist-șef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, în cadrul evenimentului SEE Property Forum. Dar țara „rămâne rezistentă”, cu o creștere continuă a consumului și investițiilor, mai spune aceasta. Creșterea PIB real este prognozată la 1,2% pe 2024, crescând ușor la 2,2% până în 2025. „Piața muncii continuă să susțină cererea de consum, iar creșterea reală a salariilor este așteptată să ofere un impuls modest”, potrivit economistului din Polonia. Cu toate acestea, inflația rămâne o preocupare, spune ea, rata medie fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătățindu-se ușor la 5,3% în 2025, mai arată Strauch.
În cadrul panelului macroeconomic concentrat pe Europa Centrală și de Est organizat de SEE Property Forum, Dorota Strauch, CFA, Director pentru ECE și Economist-șef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, a prezentat o analiză individuală a perspectivelor economice pentru 2024 în ECE, concentrându-se și asupra perspectivei mixte pentru economia României.
Ea spune că, per total, economiile din regiune vor înregistra creșteri economice „modeste”.
„Deși România a înregistrat o surpriză negativă în revizuirea creșterii economice, țara rămâne rezistentă, cu o creștere continuă a consumului și investițiilor. Creșterea PIB real pentru România este prognozată la 1,2% pentru 2024, recuperându-se ușor la 2,2% până în 2025. Piața muncii din România continuă să susțină cererea de consum, iar creșterea reală a salariilor este așteptată să ofere un impuls modest.
Cu toate acestea, inflația rămâne o preocupare, rata medie a inflației fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătățindu-se ușor la 5,3% până în 2025. Această inflație persistentă, alimentată de creșterea salariilor și a prețurilor la servicii, creează provocări pentru politica monetară și pentru puterea de cumpărare a gospodăriilor.
În ciuda acestor presiuni inflaționiste, România beneficiază de utilizarea fondurilor UE, care au sprijinit activitățile investiționale chiar și într-o perioadă de încetinire economică. Privind spre viitor, anul 2025 este așteptat să aducă o accelerare a investițiilor, alimentată de investițiile străine directe (FID) și de utilizarea continuă a resurselor UE, ceea ce va poziționa România pentru o recuperare mai solidă”, a subliniat ea.
Fost președinte al Băncii Naționale a Ungariei: „Marele test pentru majoritatea țărilor din regiune va fi capacitatea lor de a păstra tinerii și persoanele educate”
Péter Ákos Bod, fost președinte al Băncii Naționale a Ungariei și profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta, a precizat că PIB-ul pe cap de locuitor „este o măsură prea simplă a succesului economic”.
„În schimb, dacă ne uităm la stilul de viață și la structura economiei, abia atunci vedem succesul acestei transformări. Cred că nicio țară din regiune nu a descoperit secretul, toate având decenii bune și rele.
Privind spre viitor, marele test pentru majoritatea țărilor din regiune va fi capacitatea lor de a păstra tinerii și persoanele educate, pentru că pierdem populație și, dacă nu reușim să-i păstrăm acasă, vom pierde productivitatea muncii”.
Csaba Bálint (BNR): „Pe termen lung, o economie sănătoasă trebuie să se bazeze mai întâi pe forța sa de muncă competitivă și productivă”
Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, a vorbit despre convergență și demografie, afirmând că „pe termen lung, o economie sănătoasă trebuie să se bazeze mai întâi pe forța sa de muncă competitivă și productivă, apoi pe capital și, în al treilea rând, pe avansul tehnologic”.
„Privind la convergența economică din România, de la integrarea în UE, factorii care au contribuit la dezvoltarea noastră economică au fost o piață a muncii mai bună, cu mai multe locuri de muncă și o productivitate mai mare (astăzi suntem de trei ori mai productivi decât în anul 2000), instituții mai bune, acces la fonduri UE și piețe deschise, pentru a numi doar câțiva”.
Referindu-se la preocupările demografice ridicate în cadrul panelului, membrul Consiliului de Administrație al BNR a adăugat că „demografia este o problemă mare, iar în cazul României, emigrarea forței de muncă rămâne o provocare semnificativă”.
„Din păcate, nu avem modele eficiente în alte țări pentru a gestiona această problemă, iar națiunile mai dezvoltate din regiunea SEE au și ele probleme similare”, a mai precizat acesta.
Juraj Kotian (Erste Group): „Avem urgent nevoie de oameni educați”
Juraj Kotian, șef de cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG, a declarat că „convergența a fost extrem de importantă pentru țările din regiune și toate au beneficiat enorm”.
„În același timp, demografia este un obstacol potențial în calea creșterii viitoare și mă îngrijorează că vedem mulți studenți plecând să studieze în străinătate, nu neapărat pentru că există școli mai bune acolo, ci din cauza calității slabe a școlilor de acasă. Avem urgent nevoie de oameni educați pentru a atenua riscurile tendinței de îmbătrânire. Muncitorii mai bine pregătiți vor putea să rămână angajați pentru mai mult timp și să fie mai productivi”, a mai spus economistul.
Ioan Nistor (Banca Transilvania): „Avem o problemă de îmbătrânire care pune presiune pe economie”
Ioan Nistor, Economist-șef la Banca Transilvania, a afirmat: „Este adevărat, avem o problemă de îmbătrânire care pune presiune pe economie, dar sunt optimist și cred că economia noastră a ajuns într-un punct în care vedem o integrare mai mare a populației în piața muncii și semne de încetinire a emigrației”.
Nistor a mai explicat că „prognoza noastră pentru PIB-ul din 2024 este de 1,8%, dar așteptăm deciziile fiscale din 2025 pentru a vedea direcția”.
Valentin Tătaru (ING): „Oamenii pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci și pentru că sunt dezamăgiți de sistemele de sănătate sau educație”
Valentin Tătaru, economist-șef pentru Cercetare Macroeconomică la ING, a recunoscut beneficiile convergenței și a discutat despre schimbările demografice, avertizând asupra impactului acestora asupra economiei.
„În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor din România era 25% din media UE, iar anul trecut a fost de 80%, deci trebuie să subliniem cât de reușit a fost acest proces de convergență pentru România.
Dar trebuie să evităm capcana convergenței incomplete. Cum putem face asta? Ar trebui să ne concentrăm pe creșterea productivității, creșterea automatizării, digitalizarea, soluțiile energetice durabile, pentru a vorbi doar despre câteva, și să evităm , de exemplu, suprareglementarea”.
Economistul-șef de la ING a precizat, de asemenea, că tendința de migrare a populației cu venituri mici s-a schimbat iar în ultimii ani au plecat din țară foarte mulți români din clasa de mijloc, în special pentru servicii publice de calitate. „Oamenii pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci și pentru că sunt dezamăgiți de sistemele de sănătate sau educație”.
„Chiar dacă înseamnă să fiu pesimist, spun asta: tendința demografică este clară, ne vom micșora. Dar un alt semnal de alarmă este educația – fără o forță de muncă educată și o populație educată, nu putem merge prea departe ca economie și ca țară”, a avertizat acesta.