Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Proiectul noii legi a pensiilor conține o prevedere neclară care, potrivit unor interpretări, ar putea face ca peste un milion de persoane, din cadrul microîntreprinderilor sau PFA-urilor să nu mai contribuie la Pilonul 2 de pensii private. Economedia a cerut clarificări de la Ministerul Muncii cu privire la interpretarea acestei prevederi și le vom publica de îndată ce le vom primi.
Mai precis, un „sau” schimbat cu un „și” ar putea face ca pentru formele de organizare din România care se plătesc contribuții de asigurări sociale, dar care nu sunt salariați cu contract individual de muncă, să nu mai fie virate contribuțiile la pensiile private către fondurile de pensii, conform unor interpretări. Este vorba aici despre microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, persoane fizice independente, persoanele care primesc venituri din drepturi de autor sau orice angajat cu contract de mandat. Circa 1-1,5 milioane de persoane sunt încadrate în aceste forme de muncă.
Prevederea din noua lege a pensiilor:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Art. 35 alineatul (2): Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi și pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat.
Prevederea din în legea 253/2010:
Art. 39 alineatul (2): Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat.
Astfel, s-a schimbat „sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale…” cu „și pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale”.
În comunitatea de experți fiscali și consultanți din România, părerile sunt împărțite. Pe de o parte, unii consideră că schimbarea subtilă va avea acest efect, prin care altă serie de participanți nu va mai contribui la Pilonul 2. Alții nu sunt de acord cu această interpretare, însă spun că formularea mai corectă este cu „sau”, ca în vechea lege a pensiilor, pentru că în cea mai mare parte a situațiilor nu se îndeplinesc concomitent cele două cerințe, adică nu prea sunt mulți care să fie și angajați și PFA.
Mihaela Mitroi, consultant fiscal și Managing Partner, Global Tax Advise confirmă pentru Economedia că schimbarea de formulare ar exclude PFA-urile de la contribuția la Pilonul 2. „Atâta timp când este ”și” este condiție cumulativă. Corect este ”sau” dacă vor sa includă și PFA”, spune ea.
Claudia Sofianu, liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România, confirmă pentru Economedia că prevederea este interpretabilă.
Menționăm că în nota de fundamentare a legii pensiilor nu există nicio explicație cu privire la această modificare.
Precizăm totodată că și în Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii formularea „sau” era schimbată cu „și”, însă această lege s-a aplicat doar parțial, iar conform informațiilor Economedia această prevedere nu s-a aplicat.
Un milion de români nu contribuie deja la Pilonul 2
În prezent, aproape un milion de salariați din România nu contribuie la Pilonul 2 de pensii, faţă de 4 milioane care contribuie. Astfel, 750.000 de salariaţi din construcţii, agricultură, industrie alimentară nu contribuie la Pilonul II până în 2028, conform modificărilor fiscale de anul anul trecut. Iar acestora li s-au adăugat înca 200.000 de angajați din IT, anul acesta.
Amendamentul „fantomă” care elimina obligativitatea aderării la Pilonul 2
În urmă cu aproape două luni, un amendament neasumat politic elimina obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii, iar participanții actuali să ceară în scris că vor să rămână în sistem. Cu alte cuvinte, un angajat ar fi trebuit să facă un efort ca să intre în Pilonul II, iar în cazul unei populații cu educație economică precară e de așteptat ca numărul celor care cer să intre în sistem (așa-numitul opt-in) să fie mic. În lipsa cererii scrise, angajații ar rămâne să contribuie doar la sistemul pensiilor de stat, al cărui deficit crește anual.
Care e miza. Pe scurt: o astfel de mișcare ar face ca guvernul să ia automat mare parte din banii de pensii din Pilonul II (administrat acum de privați) la Pilonul I (administrat de stat) și să-și rezolve o mare problemă cu deficitul.
Acum, deținerile Pilonului II sunt de aproximativ 103 miliarde de lei, potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș. Amendamentul ”fantomă” din Parlament lăsa acești bani la fondurile de pensii private să îi gestioneze în continuare, dar afacerea în sine era una fără perspectivă, din momentul ce numărul contributorilor s-ar prăbuși. Ei bine, acei bani care acum merg lunar către Pilonul II (de care guvernul nu se poate atinge) ar fi mers la bugetul de pensii de stat (Pilonul I). Iar guvernul ar fi economisit de la bugetul de stat sume semnificative care acum alimentează deficitul bugetului de pensii. Aceasta este miza financiară.
Pensia privată Pilon II reprezintă un venit suplimentar față de pensia de la stat și a fost introdusă în 2008 de guvernul Tăriceanu. Aproape 8 milioane de romani contribuie acum obligatoriu. Din contribuțiile de asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut, spre Pilonul I (pensia publică) pleacă 21,25%, iar spre Pilonul II – 3,75%. Deşi în 2018 aceasta trebuia să crească de la nivelul de 5,1% la 6%, guvernul controlat de Liviu Dragnea (PSD) a scăzut acest procent la 3,75%, cu pretextul „revoluției fiscale”.
De ce e nocivă o astfel de măsură?
- Îi privează pe salariați de un venit la pensie mult mai mare decât cel oferit de stat prin Pilonul I de pensii.
- O astfel de măsură luată peste noapte ar fi produs o mișcare seismică pe piețele financiare, dat fiind că fondurile de pensii private sunt mari cumpărători ai datoriei României. Fără acest cumpărător semnificativ, e de așteptat ca cererea pentru obligațiunile de stat să scadă, iar dobânzile la care România se împrumută să crească, potrivit analiștilor financiari consultați de G4Media.
- Ar însemna o lovitură și pentru piața de capital din România, pentru că fondurile de pensii investesc și în acțiunile companiilor listate pe Bursa de Valori.