Denis Le Vot, CEO-ul Dacia, a prezentat, într-o discuție cu revista britanică specializată pe industria auto, Auto Express, despre ce pregătește compania pentru viitor. În următorii doi ani, șeful Dacia spune că gama va fi extinsă într-o zonă nouă: un SUV de familie de dimensiuni mari, așa cum a fost anticipat de conceptul Bigster.
„Aceste modele se apropie de lansare și se adresează cât mai multor persoane. Noi suntem Dacia; nu uităm acest lucru. Să spunem că tu și soția ta, ați cumpărat un crossover cu 28.000 de lire sterline acum ceva timp. Apoi, după cinci ani, a ajuns la 30.000 de lire sterline. Apoi, poate după doi ani, a ajuns la 37.000 de lire sterline. De la 28.000 de lire sterline la 37.000 de lire sterline? Salariul tău nu crește atât de repede, iar data viitoare ar putea fi de 41.000 de lire sterline. Trebuie să te îngrijorezi de ratele ipotecare, de facturile la energie și ajungi să realizezi că nu poți renunța la mâncare sau la vacanțe, dar nici nu poți renunța la mașină și merge cu bicileta”, a declarat CEO-ul Dacia pentru publicația britanică.
Acesta menționa că Dacia oferă prețuri competitive, care atrag atenția publicului, care ar alege un Dacia Jogger care costă mult mai puțin: 20.000 de lire sterline.
În cadrul Grupului Renault în general există sentimentul că piața auto, și clienții săi, s-au îndreptat către Dacia mai mult ca niciodată în ultimii doi ani. Firma s-a bucurat de un an 2022 solid, volumul vânzărilor sale în întreaga Europă menținându-se puternic în timp ce altele se luptau. Rezultatul? Creșterea cotei de piață. Una din 14 mașini vândute anul trecut în Europa către clienți privați obișnuiți a fost o Dacia.
CEO-ul Dacia a vorbit despre începuturile companiei și cum a ajuns în prezent Dacia. Este o cale lungă de la originile sale ca mijloc de transport deținut de stat pentru a oferi cetățenilor României comuniste un mijloc de transport. Dacia a început în 1968 cu un vehicul bazat pe Renault 8, astfel încât, atunci când guvernul căuta pe cineva care să preia afacerea la sfârșitul anilor ’90, a existat o legătură evidentă pentru ca directorii mărcii franceze să o preia.
„La acea vreme”, își amintește Le Vot, „fabricile din acea regiune funcționau după un model economic foarte ciudat; continuau să facă mașini, să păstreze locurile de muncă, dar marjele erau foarte variabile. Uzina, infrastructura, toate acestea erau lucruri ale URSS, așa că nu mai aveau nevoie de investiții. Erau mașini cu specificații URSS care se făceau așa cum au fost întotdeauna, dar erau ieftine”.
„Iar șeful de la Renault de la acea vreme, Louis Schweitzer, a început să spună: „E un lucru inteligent. Dacă pot să blochez specificațiile mașinii, să evit să adaug și să schimb mereu lucruri cu o mulțime de generații noi, atunci poate că pot bloca și prețul, la un anumit nivel”. Și s-a gândit: „Asta este ceea ce este necesar”. Pentru că mașinile care erau fabricate în Europa de Vest – pentru francezi, germani, britanici – nu erau ceea ce ar fi avut nevoie în Europa de Est. La urma urmei, vorbim aici de nu mult timp după căderea Zidului Berlinului.”
Mișcarea nu a fost universal populară în cadrul Renault; ar putea compania să dețină de fapt o a doua marcă? Erau destui bani de făcut din investiții în aceste regiuni, care să apară în Europa? Așa că, atunci când Schweitzer i-a dat undă verde managerului de proiect Gérard Detourbet pentru a dezvolta prima Dacia complet nouă, a făcut-o cu ingineri locali din România, departe de presiunile personalului francez care se uita peste umăr.
Rezultatul, în 2004, a fost Logan, o berlină mică care a reflectat orientarea spre est nu numai prin caroserie, ci și prin prioritatea acordată eficienței consumului de combustibil și spațiului. Și un preț de de aproximativ 5.000 de euro. „A fost o realizare incredibilă”, spune Le Vot. „Gérard este cu adevărat dezvoltatorul mărcii, din acest punct de vedere; principiile pe care le folosim și astăzi, multe dintre ele au venit de la el.”
CEO-ul Dacia spune că firma va electrifica gamă, întrebarea importantă fiind nu dacă, ci când. I„ar răspunsul este cu cât mai târziu, cu atât mai bine. „Trăim sub umbrela fratelui nostru mai mare, Renault, în special în ceea ce privește obiectivele de CO2 – dar când vom electrifica, totul este oferit. Datorită Renault, totul este de top – platforme hibride, hibride plug-in, pur electrice”.
„Avem de făcut o alegere, pentru 2028, când va fi timpul pentru un nou Sandero. Dar vom supune această decizie la aceeași interogare ca tot ceea ce facem. Așa ajungem să avem o mașină precum Spring, pe care nimeni altcineva nu o face. Este micuță, are mai puțin de patru metri lungime; cântărește mai puțin de o tonă; asta înseamnă că o putem deplasa cu o baterie de 27,5 kWh, iar asta ne ajută să menținem costul la puțin peste 21.000 de euro. Nu veți traversa Anglia cu el, probabil. Dar arată cum electrificarea noastră trebuie să se bazeze pe aceleași principii de bază. Trebuie să ne gândim la centrul Andaluziei, sau la insulele grecești, pentru că oamenii de acolo nu vor avea aceleași cerințe precum cumpărătorii din Stuttgart sau Londra. Este o alegere cu patru roți, iar dacă încărcarea peste noapte la o rată mai mică înseamnă că poți economisi 2.000 de euro, atunci clienții noștri, mulți oameni, vor dori să facă acest lucru. Esențial din nou, înțelegeți?”, conchide Denis Le Vot, CEO-ul Dacia.