Foto: Pexels.com
Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) implementat de Uniunea Europeană pentru a stimula creșterea după pandemie a ajuns la jumătatea drumului. Care au fost rezultatele, cum stau statele membre la implementare și unde se situează România în acest peisaj?
Mecanismul a oferit statelor membre granturi (bani nerambursabili) de 356,7 miliarde de euro și împrumuturi (bani rambursabili) de 291 miliarde de euro. Fondurile au fost oferite tuturor celor 27 de state membre ale UE. Mecanismul va fi în funcțiune până în anul 2026.
Până în prezent, au fost distribuite fonduri de 225 de miliarde de euro pentru a susține economiile europene. Comisia Europeană a primit 54 cereri de plată de la 24 de state membre. Peste 1.150 de jaloane și ținte au fost îndeplinite până la data de 1 februarie 2024. La finalul anului trecut a existat o încetinire a implementării, datorită negocierii capitolului RePowerEU, menit să ajute economiile europene după criza energetică cauzată de războiul Rusiei în Ucraina.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Top performeri la atras fonduri din RRF
Spania, Italia și Slovacia sunt țările care conduc în implementarea planului, primele două fiind și statele care beneficiază de cele mai multe fonduri.
Italia a trimis deja cererea de plată numărul 5, iar aceasta este în evaluare, în timp ce Spania, Slovacia și Croația au trimis cererile numărul 4.
România este una dintre cele cinci țări care au trimis cererea de plată numărul 3, aceasta fiind încă în evaluare. Țara noastră ar putea primi în martie cele 2,7 miliarde de euro aferente acestei cereri de plată. Țara noastră este în întârziere, ținând cont că statele membre pot transmite câte două cereri de plată din PNRR pe an. Anul trecut, însă, România a trimis doar cererea de plată numărul 3. În ceea ce privește cererea de plată numărul patru, Economedia a scris aici că ea va fi depusă în trimestrul III.
România a îndeplinit până acum 21 de jaloane din totalul de 507 jaloane, adică 4,1% din total, iar din jaloanele care trebuiau îndeplinite până în trimestrul I 2023, România a îndeplinit 13%.
Comisia arată că, împreună, procentul de repere/obiective planificate în perioada 2020-2022 este de 32%. În comparație cu etapele/obiectivele îndeplinite (11,3 %), progresul actual al îndeplinirii etapelor/obiectivelor este în urmă față de calendarul indicativ prevăzut în programele naționale de referință.
Riscurile de întârzieri au fost, de asemenea, raportate în unele dintre rapoartele de țară, care formează pachetul anual al semestrului european de primăvară, publicat la 24 mai 2023, de exemplu: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România. Cu toate acestea, riscurile de întârziere nu se limitează doar la câteva țări.
Comisia mai arată că 13 state membre au solicitat sprijin sub formă de împrumut, printre care Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, România și Slovenia.
CE mai arată că RRF a susținut creșterea economică a UE, investițiile publice și angajările. Investițiile publice au evoluat de la 3,0% în 2019 la 3,3% în 2023.
Comisia a constatat că plățile din cadrul RRF au avut efecte mai puternice în țările din sud și din est decât în țările centrale. Mai exact, a constatat că PIB-ul Greciei a fost cu 2,1%, cel al Spaniei cu 1,9 %, iar cel al Croației și al Portugaliei cu 1,5 % mai mare în 2022 decât ar fi fost în absența RRF, iar PIB-ul Bulgariei, Italiei, Lituaniei, României și Slovaciei a fost cu 0,5 % – 1 % mai mare în 2022 decât ar fi fost în absența RRF. Cele mai mari efecte în țările centrale au fost înregistrate în Franța, Belgia și Țările de Jos, unde Comisia a constatat că PIB-ul în 2022 a fost cu 0,4 % mai mare decât ar fi fost în absența RRF.
„Termenul de 2026 probabil nu va fi extins”
Oficialii europeni estimează că termenul limită al PNRR nu va fi extins. „Pentru a schimba termenul de 2026 trebuie să permiți Comisiei să se împrumute după 2026. Pentru moment, există o limitare pentru Comisie să crească împrumuturile nete adiționale după 2026. Este practic imposibil, nu putem împrumuta mai mult. Totodată, trebuie unanimitate între statele membre. În plus, trebuie să modifici reglementările care arată cum vei cheltui bani. Mai mult, nu este management prudent să împrumuți și mai mulți bani. Drept urmare, termenul de 2026 probabil nu va fi extins”, au spus aceștia într-o discuție cu presa.