Sursa foto: Inquam Photos / Bogdan Buda
PNL și PSD se războiesc în declarații pe tema creșterii pensiilor, așa cum au făcut-o în ultimele două luni și pe tema plafonării prețurilor la energie. De data aceasta, motivul discordiei este cuantumul cu care urmează să fie majorate pensiile și o eventuală diferență de tratament în privința pensiilor mici.
În primul rând, trebuie remarcat că a prevalat abordarea cea mai populistă, venită din partea PNL. PSD mutase primul și, prin vocea ministrului Marius Budăi, a anunțat în septembrie că vrea o creștere de 10%. În octombrie însă, președintele Klaus Iohannis a anunțat că vrea o creștere cu minimum 15%. Marcel Ciolacu s-a arătat iritat de cererea lui Iohannis și a spus că nu vrea să intre într-o ”licitație”.
În cele din urmă, potrivit surselor G4Media, ambele partide au adoptat ideea unei creșteri cu 15% a bugetului alocat pensiilor. Aici apar însă diferențele.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
PNL vrea o creștere cu 15% a punctului de pensie, ceea ce înseamnă o creștere uniformă cu 15% a tuturor pensiilor din sistemul public bazat pe contributivitate.
PSD, în schimb, vrea o creștere cu 15% a bugetului pentru pensii, care să fie împărțită astfel:
– o creștere cu 10% a punctului de pensie (ceea ce va aduce o creștere uniformă cu 10% a tuturor pensiilor din sistemul public)
– restul banilor să meargă sub formă de bonusuri către pensionarii cu pensii considerate mici (fie sub 2.500 de lei, fie sub 2.000 de lei). Bonusurile ar urma să fie acordate la fel ca anul trecut
Soluția propusă de PSD respectă principiul constituțional al nediscriminării creșterii pensiilor, potrivit experților consultanți de G4Media, dat fiind că punctul de pensie ar urma să fie majorat cu același procent pentru toți beneficiarii, iar bonusurile acordate pe criterii decise de guvern.
De remarcat că de majorarea generală a punctului de pensie (fie cu 10% – varianta PSD, fie cu 15% – varianta PNL) ar urma să beneficieze și cei care primesc pensii speciale care au și o componentă bazată pe contributivitate, precum militarii.
PSD și PNL sunt în plină negociere legată de soluția pentru creșterea pensiilor, iar o decizie finală e așteptată săptămâna viitoare, în urma unei ședințe de coaliție.
Context. PSD a cerut constant eliminarea plafonului de 9, 4% din PIB pentru pensii, introdus prin PNRR, iar premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 27 octombrie, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a declarat vineri, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.