Sursa foto: pixabay.com
Israelul s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe declinuri economice din istoria sa după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, deoarece ostilităţile au paralizat afacerile, au forţat oamenii să-şi evacueze locuinţele şi sute de mii de rezervişti au fost chemaţi sub arme, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Conform datelor ajustate sezonier, în trimestrul patru din 2023, PIB s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiştii intervievaţi de Bloomberg.
Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului. Instituţia se aşteaptă în acest an la o creştere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanţe previzionează o expansiune de 1,6%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Efectele economice negative au fost resimţite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza “un colaps aproape complet al activităţii economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza şi Cisiordania de 6% în 2023.
După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda naţională.
Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de ţară in istoria sa, după ce Moody’s Investors Service a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanţelor sale.
Ratingul suveran al Israelului a fost coborât de Moody’s, de la “A1” până la “A2″, a şasea cea mai bună notă din categoria „investment grade”, la egalitate cu calificativele de care beneficiază Polonia şi Chile. În paralel, Moody’s a modificat şi perspectiva asociată ratingului, de la “stabilă” la “negativă”, încheind o procedură de revizuire demarată în luna octombrie.
Conflictul cu Hamas şi consecinţele sale vor „creşte în mod semnificativ riscul politic pentru Israel şi de asemenea vor slăbi instituţiile sale executive şi legislative, precum şi soliditatea fiscală, în viitorul apropiat”, a informat Moody’s, într-un comunicat de presă, adăugând că se aşteaptă ca „povara datoriei Israelului să fie semnificativ mai mare decât preconiza înainte de conflict”.
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că decizia nu reflectă starea economiei israeliene.
„Se datorează în întregime faptului că suntem în război. Ratingul va fi îmbunătăţit imediat ce vom câştiga războiul”, a spus Netanyahu.
Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanţele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forţează de asemenea Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-şi finanţa necesităţile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.
Perspectivele pentru economia israeliană depind în mare parte de ţinerea sub control a conflictului.
De la debutul războiului, toate cele trei mari agenţii de rating au lansat avertismente cu privire la scorul de credit al Guvernului israelian.