Foto:Albertophotography/ Dreamstime.com
Piața imobiliară din capitală a înregistrat o scădere semnificativă în primele trei luni ale anului, în ceea ce privește tranzacțiile: aproximativ 10.000 de unități individuale au fost vândute în București, în primul trimestru din 2023, cu 2.800 mai puține față de perioada similară din 2022, arată cea mai recentă analiză a platformei de cercetare a pieței imobiliare ValorEasy, care urmărește statisticile oficiale. În ceea ce privește prețurile, acestea diferă mult de la o zonă la alta și în funcție de vechimea imobilului: dacă prețul mediu al unei garsoniere noi e 1250 euro/mp la periferie, acesta ajunge la 2600 de euro ultracentral, dar, tot aici, media e cu 600 de euro în jos, dacă apartamentul e situat într-un imobil vechi. La solicitarea Economedia, Dorel Niță, coordonator ValorEasy, a oferit și o perspectivă privind evoluția viitoare a prețurilor, la nivel național.
Piața din București. Tranzacții și construcții
10.146 unități individuale au fost vândute în București, în primul trimestru din 2023, conform
datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și citate în raport. Volumul unităților vândute este cu 2.801 mai mic față de perioada similară din 2022, o scădere de 21,6%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În București au fost vândute lunar, în primul trimestru din 2023, în medie, 3.380 unități
individuale. Spre comparație, în perioada similară a anului trecut, au fost vândute lunar, în medie,
4.320 unități individuale.
Pe tot parcursul lui 2022 au fost vândute în București un număr de 57.577 unități individuale. Această cifră marchează un avans anual de 10,7%, echivalentul a 5.573 unități individuale. Comparând datele istorice publicate de ANCPI începând cu anul 2017, cele mai multe unități au fost vândute în 2022, un total de 57.577, și cel mai puțin în 2019, 34.478 unitati individuale.
În ceea ce privește oferta nouă, raportul arată că 5.165 locuințe au fost finalizate în regiunea Bucuresti-Ilfov, în ultimul trimestru din 2022, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Volumul locuințelor terminate este cu 2.384 mai mic față de perioada similară din 2021
Prețuri în București, pe cartiere
Prețurile diferă mult între cartiere, dar sunt diferențe consistente și între tipurile de locuințe.
Prețuri pe cartiere
Situația la nivel național
Volumul unităților imobiliare vândute în primul trimestru al anului este cu 10.000 mai mic față de perioada similară din 2022, o scădere de 23%, arată cea mai recentă analiză a platformei de cercetare a pieței imobiliare ValorEasy. Aceasta mai arată că, după livrări record în 2022, piața rezidențială nouă se confruntă cu obstacole majore, iar unele proiecte ar putea fi livrate cu întârziere. Chiar și în acest context, analiza notează că proprietarii încă nu sunt dispuși să ajusteze prețul solicitat. Conform datelor colectate de ValorEasy,prețurile medii de vânzare ale locuințelor s-au stabilizat în primul trimestru din 2023, în linie cu evoluțiile din ultimele luni ale anului anterior.
Ce se întâmplă cu prețurile?
La solicitarea Economedia, Dorel Niță, coordonator ValorEasy, a oferit și o perspectivă privind evoluția viitoare a prețurilor, la nivel național. Potrivit acestuia, pentru a anticipa evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale, există câțiva indicatori esențiali: veniturile disponibile ale gospodăriilor, costurile de construire și ratele dobânzilor.
Cum stăm?
“Este de așteptat ca scăderea prețurilor la energia electrică, gaze și petrol, precum și reducerea consumului populației să conducă la scăderea treptată a inflației (16,4% in T4 2022, 7,1% estimare medie în T4 2023 conform BNR), ceea ce va influența pozitiv câștigul salarial real – care va deveni pozitiv, adică creșterile nominale ale salariilor vor acoperi rata inflației. De asemenea, BNR pariază pe scăderea dobânzilor, ceea ce poate impulsiona achizițiile de locuințe. Un alt efect pozitiv al stabilizării prețurilor la energie și gaze este temperarea creșterilor costurilor din construcții. Deși salariul de bază minim brut pe țară garantat în construcții a urcat la minimum 4.000 lei lunar problema principală este găsirea forței de muncă”, notează Niță.
Acesta menționează că un fenomen observat în piața rezidențială secundară este acela că proprietarii încă nu sunt dispuși să ajusteze prețul solicitat – nefiind nevoiți să vândă la prețuri mai mici, aceștia închiriază sau amână decizia de vânzare. “În Cluj-Napoca, la începutul anului anterior, 28% din proprietari reduceau prețurile solicitate pentru apartamentele la vânzare. În schimb, în primele 3 luni din 2023 numărul celor dispuși să negocieze a crescut la 35% din numărul total al ofertelor. Așadar, reducerile nu au încă un impact vizibil de reducere al prețurilor, cel mult de stabilizare. În 2023, oferta depășește cererea. Combinația prețuri crescute pentru locuințe în ultimii ani (+47% în România începând cu 2015 conform INS, similar cu media UE) și inflație anuală peste 16% la sfârșitul anului trecut, a condus la reducerea cererii pentru achiziția de locuințe cu 23% în trimestrul întâi din 2023 comparativ cu perioada similară a anului anterior, cumpărătorii așteptând reduceri de preț”, notează specialistul imobiliar.
“Scenariul probabil până la sfârșitul anului este acela în care prețurile se stabilizează temporar sau variază ușor, urmând să-și reia creșterea din 2024. Condițiile actuale favorizează mai degrabă proprietarii care închiriază locuințe, chiriile solicitate având creșteri de două cifre în ultimul an”, punctează Niță.