Traseu Autostrada A9 Timişoara - Moraviţa prin Moşniţa Sursa foto: Satelitare 2020
Încă un proiect de infrastructură din Timiș, județul „de baștină” al ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, are un parcurs „fulger”, după Centura Timișoara Vest, care a ajuns de pe masa Guvernului în SEAP în doar 3 săptămâni. Acum, Autostrada A9 Timișoara – Moravița este pe masa Guvernului, în ședința de miercuri, la numai 5 zile de la publicarea proiectului și înainte de a se încheia dezbaterea publică (astăzi era ultima zi de consultare). Spre comparație, pe „lotul Meseș” de pe Autostrada Transilvania, cel mai scump lot de autostradă” din România,
ofertele se evaluează de un an, după cum atrage atenția Asociația Pro Infrastructură.
UPDATE Economedia i-a solicitat ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu să explice de ce anumite proiecte de infrastructură au un parcurs „fulger”, precum Autostrada A9 Timișoara – Moravița, în timp ce licitații precum cea pentru Lotul Meseș de pe Autostrada Transilvania nu au încă un câștigător desemnat după un an de la lansarea licitației.
„Fiecare proiect are specificul ȘI ritmul lui. La Timișoara – Moravița este vorba doar de aprobarea indicatorilor tehnico-economici rezultați din Studiul de Fezabilitate. Nu este vorba despre proceduri care implică clarificări sau contestații. Faptul că doar instituțiile statului au fost angrenate în acest proces a făcut posibil un parcurs mult mai eficient în aprobarea acestor indicatori”, a declarat Sorin Grindeanu pentru Economedia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Este important de precizat însă că există alte proiecte ale căror indicatori au fost aprobați deja de Guvern, însă au trecut deja câteva săptămâni sau luni fără a fi lansate licitațiile. Câteva exemple: Lotul Cristian – Codlea al Autostrăzii A3 Ploiești – Brașov, Sens giratoriu suspendat pe DN 1 la Predeal, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamţ, Drumul Expres Focșani – Brăila.
Referitor la lotul Autostrăzii Transilvania care include tunelul Meseș, ministrul Grindeanu spune că „vorbim despre o situație diferită.
„Aici avem în derulare o licitație pentru câștigarea unui contract de proiectare și execuție. Acest proces implică în faza de evaluare răspunsuri la clarificări, iar după anunțarea câștigătorului, posibile contestații. În aceste situații pot apărea întârzieri rezultate din perioadele necesare răspunsurilor la clarificări sau soluționării contestațiilor. Este un proces în care sunt implicate atât instituțiile statului cât și firme private, ceea ce nu permite exclusiv statului să controleze parcursul”, a declarat Sorin Grindeanu.
UPDATE Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a transmis, pe Facebook:
„Încă o etapă importantă pentru construcția autostrăzii Timișoara – Moravița a fost parcursă, după ce Guvernul a aprobat, astăzi, indicatorii tehnico- economici.
Cei 72,93 km ai acestei autostrăzi, care va asigura legătura dintre Timișoara și Moravița (frontiera româno-sârbă), vor avea un important impact în consolidarea economiei din zona de vest a României.
Cu o valoare de 14,59 miliarde de lei (cu TVA), asigurați prin Programul Transport, noua autostradă (parte a rețelei TEN-T) va fi construită în totalitate pe raza județului Timiș, într-o perioadă de maximum 48 de luni (după semnarea contractului)”.
Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru Autostrada A9 Timișoara – Moravița a fost pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor joi, 22 august.
Autostrada va avea un cost estimat de 14 miliarde lei și execuția va dura 4 ani. O potențială explicație pentru costul ridicat este faptul că pe traseu vor fi construite 46 de poduri și pasaje. De asemenea, exproprierile vor viza zona metropolitană a Timișoarei, o zonă cu terenuri scumpe.
Terenurile afectate de traseul autostrăzii sunt situate în extravilanul și intravilanul localităților tranzitate, atât pe domeniul public cât și privat, respectiv Unitățile administrativ-teritoriale: Remetea Mare, Recaș, Bucovăț, Moșnița Nouă, Giroc, Sacoșu Turcesc, Pădureni, Liebling, Jebel, Voiteg, Birda, Deta, Denta, Moravița.
Autostrada Timișoara – Moravița va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere existente în zona Municipiilor Timișoara și Moravița, contribuind, de asemenea, la conectivitatea la rețeaua europeană de transport TEN-T.
Autostrada va avea o lungime totală de 72,930 km și va fi împărțită în 3 tronsoane:
– tronsonul 1 între km 0+000 – km 35+670;
– tronsonul 2 între km 35+670 – km 69+160;
– tronsonul 1 între km 69+160 – km 72+930.
Tronson 1
Punctul de început considerat este actualul nod de pe A1 de la Remetea Mare, nod care asigura legătura dintre A1 si DN 6, după care se îndreaptă spre sud cu subtraversarea DN6 și supra traversarea căii ferate CF900 București – Timișoara, printre localitățile Remetea Mare și estul localității Bucovăț (între localitățile Bucovăț și Bazoșu Nou). Autostrada ocolește localitățile Albina și Urseni la limita PUZ-urilor aprobate, în paralel cu Lunca Timișului și cu afectarea ROSCI 0109 Lunca Timișului pe o lungime de circa 2.3 km în partea vestică a localității Urseni.
În zona de la sud de Giroc, la intersecția dintre strada Trandafirilor i varianta de ocolire Timișoara Sud este amplasat un nod rutier. Din acest nod rutier se va realiza o legătură de circa 2 km pentru conectarea variantei de ocolire la autostrada Timișoara – Moravița.
Autostrada traversează râul Timiș si ROSPA0128 Lunca Timișului după care are direcție sud printre localitățile Jebel si Iosif, traversează CF920 Jebel – Liebling și DJ693B.
La intersecția autostrăzii cu DJ 693B se va amenaja descărcarea provizorie a tronsonului 1 printr-o bretea bidirecționala racordata la DJ 693B printr-un sens giratoriu.
Tronson 2
La circa 600m sud față de DJ 693B are punctul de început tronsonul 2. Racordarea provizorie la drumul județean se va realiza printr-o bretea bidirecțională racordată la DJ 693B printr-un sens giratoriu. În continuare traseul autostrăzii traversează râul Voiteg/Vana Mare și Valea Tofani. Traseul continuă pe direcția sud traversând zone deluroase cu terenuri agricole brăzdate de cursuri de apa, se intersectează cu DJ592B la vest de localitatea Folea apoi cu CF922 Reșița – Timișoara și DN58B. Trece pe la est de stația de epurare a localității Voiteg și societatea Agro Nevada, ajunge la estul localității Opatița, după care coboară spre sud prin estul localității Denta la aproximativ 130 m de zona construita continuă spre sud prin vestul loc Breștea la 200 m de zona construită/ intravilan. În continuare traseul merge spre sud traversează râul Abrudeanca și continuă tot spre sud aproape paralel cu DN59 si CF922 ocolind pe la est localitatea Breștea în dreptul căreia intersectează DJ 588A, apoi se îndreaptă spre localitatea Stamora Germana.
În continuare traseul merge spre sud printre localitățile Dejan la nord est, iar la nordul localității Moravița este punctul de final al tronsonului 2.
Data fiind configurația nodului rutier Moravița (bretele de ambele părți ale autostrăzii cu sensuri giratorii pe DN 57) descărcarea se va realiza prin intermediul bretelelor nodului rutier de pe partea dreapta a autostrăzii.
Pentru situația în care execuția tronsonului 3 va fi întârziata este prevăzut un drum temporar în lungime de circa 2 km care va asigura legătura dintre nodul rutier Moravița si DN 59 în scopul utilizării actualului punct de trecere a frontierei.
Tronson 3
Punctul de început considerat este zona viitorului nod rutier amplasat în zona drumului național 57, în partea de nord-est a localității Moravița, bretele nodului rutier Moravița de pe partea stânga a autostrăzii fiind incluse în acest tronson.
Autostrada traversează DN 57 cu pasaj pe autostradă, se îndreaptă spre sud și traversează râurile Moravița și Boruga după care se va amplasa punctul de trecere a frontierei.
Autostrada va fi construită cu o viteză de proiectare de 140 km/h, cu excepția primei curbe adiacente nodului rutier de la intersecția cu A1 care este proiectată pentru viteza de 100 km/h și ultimelor 2 curbe din zona punctului de trecere a frontierei proiectate pentru viteze de 100, respectiv 80km/h.