Foto: Pixabay
Ordonanța de urgență care prevede că societățile de stat, fie ele deținute total sau majoritar, trebuie să verse cel puțin 90% din profiturile realizate la buget a apărut în Monitorul Oficial și este lege. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, cel puțin în domeniul energetic, companiile de stat au făcut profituri istorice, de multe miliarde de lei, în timp ce populația și firmele au văzut cum, în 2021, facturile li s-au dublat, în cel mai bun caz.
Statului îi trebuie bani pentru că este într-un program complex de compensare de facturi pentru populație și IMM-uri, precum și în alte programe de ajutorare a marilor consumatori industriali energofagi. În același timp, cu banii din profituri luați, companiile, cu precădere tot cele din energie, devin mai puțin capabile să facă investiții în noi capacități de generare de energie – unul din motivele scumpirii abrupte a electricității (pur și simplu, nu avem suficiente capacități funcționale), deși experiența ultimilor ani arată că, și cu bani și fără bani, investițiile întârzie să apară. Un cerc vicios din care pierde toată lumea.
Iată paragraful din OUG în cauză: „Art. IV. “(1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru exerciţiul financiar al anului 2021, la societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome înființate de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează în cuantum de minim 90% sub formă de vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome, ori sub formă de dividend în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, în condiţiile legii
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
(2) În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba prin hotărâre, repartizarea la bugetul de stat, sub formă de vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome, ori sub formă de dividend în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, a unei cote mai mici de 90% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit, dar nu mai puțin de 50% din acesta.”
Pentru a înțelege miza acestei OUG, precizăm că doar în energie avem următoarele rezultate: Hidroelectrica a anunțat un profit net de 2,7 miliarde lei, la nouă luni (în condițiile în care T4 a fost trimestrul cu cele mai mari prețuri ale curentului), Nuclearelectrica a anunțat deja rezultatele pe tot 2021 – peste 1 miliard de lei, Romgaz are 1,7 miliarde lei, la nouă luni 2021. Complexul Energetic Oltenia nu a anunțat nimic, dar este de presupus că și el va fi pe profit, chiar și în condițiile în care are costuri enorme cu achiziționarea. Transgaz, monopolul transportului de gaz, este și ea pe profit. Dincolo de energie, companii tradițional cu profit mare sunt Apele Române, Romsilva, Loteria Română.
Doar cu aceste exemple și se poate estima că la Finanțe vor intra ușor peste 1 miliard de euro din dividende, în orizonul de timp martie-aprilie, după ce se raportează și se aprobă toate situațiile financiare. Cea mai mare parte a acestor bani se va duce pentru susținerea facturilor la populație și firme. Veniturile de la companiile de stat au fost clar indicate de ministrul Energiei Virgil Popescu drept surse pentru finanțarea schemei de plafonare a prețurilor și compensare a facturilor pentru această iarnă.
Cât despre investiții, în anumite cazuri, după cum arată paragraful 2 al Art. 4 din OUG citat, statul ar accepta și doar 50% din profituri ca dividende, acolo unde compania fundamentează temeinic că este în cursul derulării unor investiții strategice și multianuale. Aici s-ar putea încadra, teoretic, Nuclearelectrica, care are de făcut reabilitarea U1 de la Cernavodă, Romgaz, care ar trebui să cumpere partea Exxon din afacerea gazelor din Marea Neagră, Transgaz, care are de extins capacitatea BRUA și construiește o rută de export a gazelor către Ucraina, în punctul Medieșul Aurit de la granița de nord a României. Dacă statul va accepta ca astfel de investiții în derulare necesită o mai mare alocare de fonduri din partea companiei, inclusiv din profituri, atunci aceste societăți ar putea „scăpa” doar cu un varsământ de 50% din profit ca dividend, dar nu mai puțin.