Ministerul de Finanțe a lansat, joi, în dezbatere publică, un proiect de ordonanță care creează cadrul legal pentru înființarea băncilor de dezvoltare, primul pas pentru crearea Băncii Naționale de Dezvoltare, un proiect vehiculat de câțiva ani, dar nepus în practică până în prezent. Acesta este primul proiect lansat de noul ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu, la numai câteva ore de când a preluat mandatul.
Proiect Ordonanță pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România
Nota de fundamentare
Premierul Florin Cîțu a anunțat joi, la predarea mandatului de ministrul al Finanțelor către Dan Vîlceanu (Cîțu era interimar) că proiectul legislativ care va duce la înființarea unei noi bănci cu capital de stat, Banca Națională de Dezvoltare, este în proces de avizare. Premierul a mai spus că noul ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu, va trebui să organizeze un grup de lucru care să găsească soluții pentru celelalte companii financiare de stat (CEC și Eximbank, n.r.), dat fiind că noua bancă „va prelua foarte multe din atribuțiile acestor instituții”.
România și-a asumat în fața partenerilor europeni crearea Băncii Naționale de Dezvoltare, o bancă ce va finanța proiecte realizate din fonduri europene. Proiectul a fost inclus și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimis la Bruxelles.
Înființarea unei bănci de dezvoltare este o idee ce datează din anul 2015. Ministerul Finanțelor a mai lansat și în 2019 un proiect de act normativ care reglementa condiţiile generale de înfiinţare şi funcţionare a băncilor naţionale de dezvoltare, care sunt constituite şi funcţionează ca instituţii de credit, însă acesta nu a fost adoptat.
Guvernarea PNL a introdus ulterior proiectul Băncii Naționale de Dezvoltare în programul de guvernare și apoi în PNRR.
Potrivit PNRR, principala justificare economică pentru înființarea BND este necesitatea de a aborda disfuncționalitățile pieței existente care afectează dezvoltarea economică și constrâng nivelurile de investiții. Printre aceste disfuncționalități se regăsesc accesul limitat la finanțare din cauza subcapitalizării companiilor mici, din cauza lipsei sau a garanției eligibile limitate sau lipsa de cunoștințe din partea companiilor românești cu privire la instrumentele de finanțare, garanție și de tip equity disponibile la nivel național și UE, dar și constrângeri de pe piețele de credit care încurajează băncile să adopte o abordare mai conservatoare a portofoliului, ceea ce reduce accesul la finanțare pentru beneficiarii cu risc mai ridicat (de exemplu, microîntreprinderi și întreprinderi noi). Decalajele medii de finanțare identificate într-un studiul de fezabilitate realizat de PWC în anul 2019 sunt estimate la circa 26 miliarde euro, potrivit PNRR.
Capitalul social total al BND este estimat la 3 miliarde lei.
Guvernul estimează că implementarea proiectului care include și activitatea de consultanță va fi finalizată până la finalul semestrului I din 2026.