Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
UPDATE Record după record pe piețele de energie. Mâine, 11 iulie, prețul energiei va urca până la valori neverosimile. La ora 21.00, MWh va costa 560 euro, un nivel de preț care va afecta semnificativ vistieria statului.
Plafonarea pentru populație, în aceste condiții de preț, va costa exponențial statul român, iar ANRE va trebui să prezinte un studiu/analiză de impact.
Prețurile pentru populație sunt plafonate și consumatorii nu simt în facturi scumpirile din piața de echilibrare. Însă statul român este obligat să compenseze diferența între prețul real de pe piață și prețul plafonat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Știrea inițială
Diseară, la ora 21.00, prețul spot la care se tranzacționează energia electrică este de 442 euro/MWh, un nou record al acestui an, potrivit datelor OPCOM, operatorul pieței de energie. La ora 12.00, prețul este de 56 euro/MWh, ceea ce înseamnă că electricitatea se scumpește de opt ori, de dimineața până seara.
La prânz este ieftin pentru că este aport mare de energie fotovoltaică, cea mai ieftină întrucât este cea mai subvenționată (certificatele “verzi” din factură). Diseară, această energie nu mai apare în sistem, așa că rămânem cu energiile mai scumpe, termo pe gaz și cărbune, plus hidro, plus importuri. Fix la ora 21.00, când avem recordul de preț, importăm 1.500 MW din Ungaria și Bulgaria, adică undeva la 20% din tot consumul de curent al României.
La data redactării acestui material, producția de energie electrică a României este asigurată de Hidroelectrica, de Nuclearelectrica, de producătorii de energie fotovoltaică și eoliană, apoi de termocentralele pe gaz și cărbune.
Prețurile uriașe ale energiei nu vor aduce modificări în factură, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina proprie de Facebook. Mai mult, ministrul spune că avem, în fapt, printre cele mai mici prețuri ale energiei din UE. “volatilitatea prețurilor din această perioadă NU are niciun impact negativ în facturile noastre. Ținem prețurile sub control, prin mecanismul de plafonare, până la 31 martie 2025… Am primit confirmări de la Eurostat, în ultimul raport, că prețul plătit de populație în România este al cincilea cel mai mic din UE. Iar din analizele noastre, pe baza informațiilor primite de la principalii furnizori, prețurile facturate în ultimele luni sunt și cu 15% mai mici față de plafonul maxim”, spune Burduja.
Cât despre factorii care au dus la aceste prețuri, Burduja îi enumeră:
– producția scăzută de energie eoliană în România și țările vecine a generat diferențe de preț pe PZU între țara noastră și țările din Vest;
– interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e;
– la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;
– noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelungit cu o lună vs cea planificată;
– cum am comunicat la acel moment, reamintesc că în luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria;
– indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabil pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum și de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud – estul Europei;
– în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;
– fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU prețuri mari în orele în care nu este producție din solar (în special în vârful de seară). Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic;
– debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;
– în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;
– gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiți să facem față oricăror situații care pot apărea în lunile următoare;
– se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unități nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1000 MW, importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1700 MW, și oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcțiune pe data de 29.06.2024.