sursa foto: Pexels/ Singkham
Ţărilor membre UE le va fi permis să injecteze mai mulţi bani în proiecte verzi pentru climă, protecţia mediului şi energie, în timp ce sprijinul de stat pentru combustibili fosili este puţin probabil să fie aprobat de Bruxelles, a anunţat marţi Comisia Europeană, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Uniunea Europeană şi-a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990 şi obţinerea neutralităţii climatice în anul 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi necesare investiţii uriaşe în tehnologii cu emisii reduse de carbon, inclusiv investiţii în sectorul energetic de aproximativ 350 de miliarde de euro pe an în acest deceniu.
“Europa va avea nevoie de un volum considerabil de investiţii durabile care să sprijine tranziţia sa verde. Deşi o mare parte din sprijin va proveni din sectorul privat, sprijinul public va avea rolul de a asigura o realizare rapidă a tranziţiei verzi. Noile orientări aprobate astăzi vor consolida toate eforturile pe care le depunem pentru decarbonizarea societăţii noastre. Printre altele, acestea vor facilita investiţiile statelor membre, inclusiv în sursele regenerabile de energie, pentru a accelera realizarea obiectivelor Pactului verde european, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor”, a declarat comisarul pentru concurenţă, Margrethe Vestager.
Noile reguli extind categoriile de investiţii şi tehnologii pe care statele membre le pot sprijini pentru a acoperi toate tehnologiile care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. Normele revizuite permit, în general, un cuantum al ajutorului de până la 100% din deficitul de finanţare, în special în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, şi introduc noi instrumente de ajutor, cum ar fi contractele pentru diferenţă în materie de carbon, pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor de înverzire ale industriei.
De asemenea, noile reguli introduc modificări ale actualelor norme privind reduceri ale anumitor taxe pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie. Normele vizează limitarea riscului ca, din cauza acestor taxe, activităţile din anumite sectoare să fie transferate în locuri în care măsurile disciplinare în materie de mediu lipsesc sau sunt mai puţin ambiţioase decât în UE. Pentru a ţine seama de eforturile sporite de decarbonizare necesare pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie includ reduceri ale tuturor taxelor care finanţează decarbonizarea şi politicile sociale. În plus, pentru a permite statelor membre să menţină condiţii de concurenţă echitabile şi pe baza unor indicatori obiectivi la nivel sectorial, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie au redus numărul sectoarelor eligibile.
“Este puţin probabil ca măsurile care implică noi investiţii în gaze naturale să fie aprobate, cu excepţia cazului în care se demonstrează că investiţiile sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2030 şi 2050, facilitând tranziţia de la combustibili mai poluanţi fără blocarea în tehnologii care pot să împiedice dezvoltarea pe scară mai largă a unor soluţii mai curate. Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie conţin, de asemenea, o nouă secţiune privind ajutoarele pentru închiderea centralelor pe cărbune, turbă şi şisturi bituminoase pentru a facilita decarbonizarea în sectorul energetic”, a precizat Executivul comunitar.
Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie, după ce vor fi adoptate în mod oficial, vor înlocui actualele Orientări privind ajutoarele de stat pentru energie şi mediu şi se vor aplica oricărei decizii luate de Comisie după adoptarea acestora. Statele membre vor avea obligaţia de a alinia schemele existente la noile norme începând cu 2024. Orientările stabilesc condiţiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre în domeniile climei, protecţiei mediului şi energiei pot fi considerate compatibile cu piaţa unică şi criteriile pe care Comisia le aplică pentru a evalua sprijinul acordat de statele membre în aceste domenii.