Sursa foto: Pixabay
O nouă schemă de compensare și plafonare pentru facturile la energie electrică şi gaze naturale se aplică începând cu data de 1 februarie, după ce Guvernul a scăzut plafoanele de preț și a crescut pragul de consum. Specialiștii spun însă că măsurile nu sunt suficiente, așa că românii vor plăti facturi semnificativ mai mari decât iarna trecută. Și furnizorii critică noile reguli, spunând că ele vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare companie.
Măsurile se aplică pentru lunile februarie și martie, nu și retroactiv, pentru ianuarie. Ele vor costa în jur de 3 miliarde de lei, potrivit estimărilor statului. Guvernul pregătește totodată noi măsuri pentru 1 aprilie, când cele din prezent vor expira.
Energie electrică
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh, h, TVA inclus, din care componenta de preț a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,336 lei/kWh. Plafonul anterior era de 1 leu/kWh.
Clienţii casnici vor primi o compensaţie unitară în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, valoarea rămâne astfel neschimbată față de vechea măsuri de sprijin. Compensația se acordă tuturor celor care se încadrează în plafonul de consum.
Plafonul lunar de consum pentru care se vor acorda compensații – consum lunar maxim (kWh) (+ maxim 10%) – va fi de 468,16 kWh (514,97 kWh) în februarie și 518,32 kWh (570,09 kWh) în martie.
Gaze naturale
Preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh, TVA inclus, din care componenta de preț a gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,200 lei/kWh. Anterior, nivelul era de 0,37 lei/kWh.
Noile reguli prevăd că pentru clienţii casnici se va acorda o compensaţie unitară în valoare de cel mult 40% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar. În prezent, compensarea se ridică la 33%. Compensația se acordă tuturor celor care se încadrează în plafonul de consum.
Plafonul de consum mediu lunar (mc), inclusiv abatere de 10%, va fi de 351,17 mc pentru februarie și 325,71 mc pentru martie.
Companii
Vor fi plafonate prețurile și pentru firme, în februarie și martie, atât pentru consumatorii non-casnici mici de tipul IMM sau al instituțiilor, dar și pentru consumatorii mari.
Astfel, în perioada 1 februarie – 31 martie 2022 prețurile pentru energie electrică și gaze naturale se plafonează și pentru clienții non-casnici:
- preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh;
- preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh
Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul final, având incluse:
a) pentru energie electrică – componenta de preţ al energiei electrice, acciza, tarifele reglementate de transport şi distribuţie, serviciile de sistem, certificatele verzi, contribuţia de cogenerare de înaltă eficienţă energetică, costurile de furnizare şi TVA;
b) pentru gaze naturale – componenta de preţ al gazelor naturale, costul de transport, tariful de înmagazinare, acciza, tariful de distribuţie, costurile de furnizare şi TVA.
Ministrul Energiei: „90% din consumatori vor beneficia”. Experții îl contrazic
Ministrul Energiei spunea că, prin noile reguli, vor beneficia de reduceri mai mulți consumatori casnici. „După ce mărim aceste plafoane estimez că ne vom duce pe energie electrică până în 90% (din numărul total al consumatorilor care vor beneficia de compensare – n.r.) și la gaze naturale undeva la 70-75%”, a declarat luna trecută ministrul Energiei, Virgil Popescu, la TVR. Ministrul susținea că, pe anterioara formă a legii de plafonare și compensare, în jur de 75% sută dintre consumatorii de energie electrică au beneficiat de compensare și în jur de 55-60% dintre consumatorii de gaze naturale.
Experții îl contrazic. Asociația Energia Inteligentă apreciază că vor beneficia de plafonare doar 30% din consumatorii casnici de gaze, care au preț de peste 0,31 lei/kWh. Astfel, 70% nu vor beneficia de noua plafonare la gaze.
Totodată, pe actuala formă a legii, la gaze naturale, doar 30-40% din consumatori vor beneficia de compensare și plafonul lunar la gaze ar trebui majorat la 400 metri cubi pe lună, adică 2.000 mc pe cele 5 luni de iarnă, ca să beneficieze cât mai mulți români, mai arată Asociația.
Cotele lunare de consum la gaze naturale de 300 de metri cubi/lună – pentru cele 5 luni de iarnă, noiembrie-martie, și pentru care statul acordă reducerea de 40 % sută din factură – sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună astfel încât legea să fie echitabilă și să beneficieze cât mai mulți români, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă.
Expertul a explicat că și la gaze ar trebui preluat modelul de la energie electrică, unde nu există nemulțumiri privind plafonul și cotele de consum.
Facturi cu 30-40% mai mari decât anul trecut
„Ce trebuie să știe romanii când le vor veni facturile la gaze în martie 2022 cu noile plafonări/compensări, vor achita facturi în medie cu 30-40% mai mari ca anul trecut în aceeași perioadă. Aceasta este o invitație să nu ne mai mirăm în martie așa cum am făcut-o în ianuarie 2022 că nu am știut ce se va întâmpla”, susține Asociația Energia Inteligentă.
Retroactivitate: un an da, altul ba
Asociația Energia Inteligentă a criticat și faptul că Guvernul a decis ca anul acesta să nu mai aplice retroactiv măsuri mai avantajoase de sprijin pentru consumatori, deși anul trecut a putut face acest lucru.
Asociația arată că, anul trecut, ministerul Energiei și ANRE au stabilit un plan de acțiune prin care consumatorii de energie electrică să beneficieze retroactiv de prețuri mai mici la energie. Prin Ordinul ANRE nr. 5 din 20 ianuarie 2021 se stabilea că „Furnizorii de ultimă instanță pot să aplice clienților casnici din serviciul universal, fără discriminare și condiționalitate, o reducere comercială începând cu data de 1 ianuarie 2021”. Astfel, Ordinul publicat în MO, în 20 ianuarie 2021 prevedea aplicarea retroactivă a unor măsuri de reducere a prețului la energie electrică de la 1 ianuarie 2021.
Potrivit Asociației, atunci se puteau aplica măsuri retroactiv, deoarece furnizorii erau cei care trebuiau să dea banii înapoi retroactiv. Anul acesta, când statul ar trebui să dea banii pentru compensație retroactivă, nu se mai poate, subliniază AEI.
„Exact aceeași oameni, vin cu o dublă măsură aplicată în România în decurs de numai un an”, atrage atenția Asociația.
Furnizorii acuză pierderi imediate
Furnizorii și distribuitorii de energie au transmis de asemenea că sunt „extrem de îngrijorați” de prevederile care intră în vigoare la 1 februarie, spunând că acestea nu reflectă costurile reale ale furnizorilor și vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situație nedorită și care ar genera o puternică reacție negativă în întregul sector energetic.
Potrivit Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), neclaritățile generate de cadrul legislativ prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, incertitudinea recuperării integrale și la timp a sumelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă un risc major care va duce la deteriorarea semnificativă a situației financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare și distribuție.
Statul, principalul beneficiar al scumpirilor
Asociația Energia Inteligentă a arătat că statul este principalul beneficar al creșterii facturilor la gaze. „Statul a fost beneficiarul principal al creșterii facturilor la gaz, acesta a încasat în anul 2021, jumătate de miliard de euro, iar în anul 2022 urmează să încaseze 2,7 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu creșterea impozitelor și taxelor pentru români în medie cu 150 euro/an/cetățean”, a arătat Asociația Energia Inteligentă.
Și Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, a arătat într-un interviu pentru Economedia și G4Media că guvernul are suficienți bani pentru a-i sprijini pe consumatori pentru că 70% din creșterile de prețuri la gaze și energia electrică intră în bugetul statului.
Recent, Economedia a obținut în premieră profiturile marilor companii din energie. Datele arată profituri uriașe în comparație cu 2020: dublare la Hidroelectrica și OMV Petrom, creștere cu 166% pentru Tinmar Energy și cu 20% pentru Romgaz sunt câteva exemple.