Efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice rapide și perspectiva agravării acestora în deceniile ce urmează au forțat Uniunea Europeană să adopte un plan de tranziție energetică accelerată către surse regenerabile de energie. Iar principala temere este că abordarea europeană riscă să pună industria energointensivă într-un dezavantaj competitiv semnificativ și, per total, competitivitatea economică a UE să aibă de suferit comparativ cu alte regiuni ale lumii. Însă, deși avem senzația că doar UE merge în această direcție, realitatea este că toate marile economii ale lumii – inclusiv China – accelerează tranziția energetică. România a pornit și ea pe această cale și are câteva oportunități: un mix energetic echilibrat și potențial bun de energie cu emisii scăzute.
- Specialiști în domeniul energiei și schimbărilor climatice explică și demontează câteva mituri legate de tranziția energetică, într-o serie de articole publicate de Economedia. Secțiunea „Tranziția energetică și miturile sale” este susținută de PPC România.
Este UE singură în cursa către decarbonizare?
Realitatea este că nu doar Europa, ci toate marile economii ale lumii accelerează tranziția energetică și încearcă să o transforme într-un avantaj competitiv, afirmă Daniel Duma, Research Fellow, Stockholm Environment Institute. De exemplu, cele mai mari economii din lume, SUA și China, mobilizează investiții masive în regenerabile, rețele modernizate, mobilitate electrică și decarbonizare industrială.
Astfel, deși există această impresie, Uniunea Europeană nu este singura regiune care accelerează tranziția energetică. Toate marile economii ale lumii merg în aceeași direcție, iar diferențele sunt mai degrabă date de contextul energetic, nu de scopul final care este unanim acceptat: zero emisii nete cât mai devreme posibil, spune și Andrei Covatariu, Senior Research Associate, Energy Policy Group.
Chiar și țări sau regiuni pe care nu le asociem în general cu „preocupările ecologiste” investesc acum masiv în capacități care utilizează surse regenerabile sau în tehnologii cu emisii scăzute.
Texas, statul american cu cea mai mare tradiție în industria petrolieră, este și lider în utilizarea surselor regenerabile, exemplifică Daniel Duma. În 2023, în jur de 108 TWh (peste 20% din consumul anual de energie electrică al statului american, aproximativ dublu față de întreg consumul României) provin din surse eoliene, iar 32TWh provine din surse fotovoltaice, mai mult decât orice alt stat american.
China, cel mai mare poluator mondial, a ajuns în anul 2023 la 886 TWh generate din surse eoliene, mai mult decât SUA și UE la un loc, explică Daniel Duma. Într-un singur an, 2023, energia generată din surse fotovoltaice în această țară a crescut cu 23%. De asemenea, China este lider global în producția de tehnologii cu emisii scăzute, turbine eoliene, panouri fotovoltaice, baterii, vehicule electrice, etc.
Top cei mai mari producători de energie generată din surse eoliene din lume:
Top cei mai mari producători de energie generată din surse fotovoltaice din lume:
Așadar, toate aceste date ne arată că tranziția energetică reprezintă un obiectiv fundamental cvasi-universal, indiferent de ideologie.
„Fie că vorbim de un stat centralizat precum China sau de emblema capitalismului – Texas – creșterea capacităților din surse regenerabile este uriașă. Provocarea constă în transformarea acestui proces inevitabil – tranziția energetică – într-un avantaj economic competitiv”, declară Daniel Duma, Research Fellow, Stockholm Environment Institute.
Andrei Covatariu, Senior Research Associate, Energy Policy Group, spune că, deși anumite subobiective discutate la nivelul Uniunii Europene pot părea ambițioase, ele fac parte din setul larg de măsuri necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Ce este important pentru UE este să realizeze o tranziție energetică ce va stimula creșterea economică și va crea locuri de muncă.
„Cu siguranță tranziția va genera noi câștigători și pierzători și nu va fi un proces economic lin și echilibrat, dimpotrivă. Cu toate acestea, încetinirea acestui proces nu este o opțiune. Singura soluție este definirea unei traiectorii potrivite pentru fiecare context de țară, care utilizează eficient avantajele tehnologice și de resurse existente”, declară Daniel Duma.
Cum trece România prin tranziția energetică?
România nu stă rău la capitolul tranziție energetică, având o bază bună de pornire și mergând în direcția corectă, deși ritmul poate fi îmbunătățit, spun specialiștii. Țara noastră are șansa unui mix energetic echilibrat, a unui potențial de energie cu emisii scăzute destul de bun și a apartenenței la UE.
„Unele procese sunt întârziate, ca în toate domeniile, dar direcția pare corectă: creșterea capacităților din surse regenerabile, modernizarea și digitalizarea rețelelor, electrificarea transportului, ceva încercări timide în domeniul încălzirii, proiecte pilot de decarbonizare industrială. Ritmul nu e extraordinar și obstacolele par deseori greu de înțeles, dar direcția este bună și aliniată cu restul Europei”, conchide Andrei Covatariu.
Această secțiune este susținută de PPC România.
Sursa foto: Sigive | Dreamstime.com