Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) este probabil cel mai bun sistem de management al deşeurilor din România, iar în prezent a fost spartă bariera de 5 milioane de PET-uri colectate în fiecare zi în România, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Mircea Fechet, transmite Agerpres.
El a fost prezent la o acţiune de curăţenie organizată în Parcul Operei din Capitală, cu prilejul depunerii în Senatul României a iniţiativei legislative pentru introducerea în legislaţia naţională a Zilei Naţionale de Curăţenie.
“Mă bucur că am reuşit astăzi să dau o mână de ajutor celor de la Let’s Do It, Romania!. De altfel, o Zi Naţională a Curăţeniei cred că e binevenită, e binevenit cadrul legislativ necesar pentru a avea o astfel de zi. Este o lege care permite autorităţilor locale, primăriilor să deconteze anumite cheltuieli şi să îşi planifice mai bine aceste activităţi de ecologizare. Bineînţeles că astfel de acţiuni se întâmplă, dacă nu săptămânal, oricum foarte des în România. Personal, am participat la foarte multe şi urmăresc grupuri şi pagini în social media unde observ că foarte mulţi voluntari din România aleg să facă curăţenie până la urmă, în urma altor cetăţeni care aleg să lase mizerie. Aş mai adăuga faptul că în puţinele minute în care astăzi am participat la această acţiune n-am găsit niciun PET din sistemul garanţie-returnare. Au fost câteva bidoane pe care le-am găsit şi câteva doze de de băuturi, însă niciunul din SGR. Asta îmi dă încredere în legătură cu faptul că sistemul de garanţie-returnare este probabil cel mai bun sistem de management al deşeurilor din România, care nu doar că va genera locuri de muncă şi investiţii, dar va avea ca rezultat o natură mai curată pe care ne-o dorim cu toţii. Mai anunţ faptul că din calculele noastre, am spart bariera celor 5 milioane de PET-uri colectate în fiecare zi în România. Este o cifră impresionantă şi tendinţa este aceea de creştere”, a spus Mircea Fechet.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
El se află printre semnatarii acestei iniţiative şi a dat asigurări că iniţiativa legislativă va avea suportul Ministerului Mediului.
Prezent la eveniment, senatorul Tanczos Barna a afirmat că reprezentanţii Asociaţiei Let’s Do It, Romania! sunt cei care au venit în Parlament cu propunerea ca o zi din an, a treia sâmbătă din luna septembrie, să fie declarată Ziua Naţională de Curăţenie.
“Este un semnal pentru accentuarea responsabilităţii sociale atât la nivelul cetăţenilor în primul rând, cât şi la nivelul autorităţilor şi companiilor, pentru a lăsa în urma noastră o ţară, un mediu, o natură mai curată. Ceea ce am văzut aici, în spatele nostru, în centrul Bucureştiului, în Parcul Operei, este şocant. Şi din păcate, în ţară, în foarte multe locaţii, cei de la Let’s Do It, Romania!, alături de tineri, elevi, studenţi, primării au văzut aceleaşi scene şocante. Dacă ai ieşit de pe aleea pietonală betonată şi ai făcut 5 metri te aşteaptă imagini de groază. Şi suntem în Bucureşti. Este inadmisibil şi Ziua de Curăţenie Naţională în primul rând atrage atenţia asupra acestor elemente din România. Din păcate, foarte mulţi cetăţeni iresponsabili, aşa cum a zis şi domnul ministru Fechet, aleg să genereze deşeuri peste tot în natură. Alţi cetăţeni, mult mai responsabili, alături de organizaţii şi primării, vin să facă curat, dar ţara aceasta o să fie curată doar în ziua în care Ziua de Curăţenie Naţională o să fie doar o zi de educaţie, de conştientizare, fără acţiuni de strângere a gunoaielor, pentru că nu o să mai avem gunoaie în natură”, a declarat Tanczos Barna.
Acesta a afirmat că Ministerul Mediului a încercat alături de primării să lanseze o campanie naţională Curăţăm România, dar din cauze subiective, obiective sau instituţionale acest program “nu merge cum ar trebui”.
“Dânşii (Let’s Do It, Romania! – n.r.) au strâns peste 27.000 de tone de deşeuri în 10 ani. Noi am reuşit 3.000 într-un singur an. Au peste 2,4 milioane de voluntari care au participat la aceste acţiuni, noi am avut vreo 20.000-25.000 de elevi, studenţi la Curăţăm România. Este un exemplu de urmat, dar încă o dată responsabilitatea socială, educaţia, conştientizarea acestor riscuri care pe le lăsăm în urma noastră aici în parc, acesta este obiectivul nostru prin acest proiect de lege. Le mulţumesc colegilor mei din celelalte partide, din PNL, din PSD, din USR pentru că au fost alături de noi şi au semnat acest proiect de lege. Cu siguranţă o să primească un vot pozitiv anul acesta în Parlament şi a 3-a sâmbătă din septembrie o să fie o zi la nivel naţional. Toată lumea se poate uita în oglinda personală de pe stradă din localitatea respectivă şi poate să îşi facă o autoevaluare: cât de curată este strada mea, cât de curată este localitatea mea, cât de curat este mediul care mă înconjoară şi atunci sper că această responsabilitate o să fie accentuată şi sper că această societate se va schimba”, a mai spus Tanczos Barna.
De asemenea, el a menţionat că a găsit un ambalaj cu garanţie returnabilă în timp ce colecta deşeuri şi că a văzut în această dimineaţă o persoană care a venit şi a adunat PET-urile cu sigla SGR.
“Am căutat, adevărul este că am căutat destul de mult, dar, dimineaţă când am ajuns, am văzut un domn care strânsese toate PET-urile din acest parc care aveau sigla SGR. Domnul ministru are dreptate, este singura soluţie pentru a strânge toate ambalajele din România, dar acum eu trebuie să spun şi partea goală a paharului. Da, paharul se umple, se umple încet, dar mai avem mult până la 65% target-ul anual şi returul trebuie să tragă foarte tare ca să recupereze”, a adăugat Tanczos Barna.
Valentin Krancevik, membru în conducerea Asociaţiei Let’s Do It, Romania! şi environmental protection specialist, a declarat că organizaţia va lansa în curând o aplicaţie prin care orice cetăţean poate să raporteze zonele cu deşeuri, iar Asociaţia le va transforma în notificări legale către autorităţile locale. Dacă acestea nu răspund în termenul legal, atunci Asociaţia se va adresa Gărzii de Mediu.
Ministrul Mediului a subliniat că anul trecut Grada de Mediu a amendat primării, persoane fizice sau persoane juridice cu 13,5 milioane de lei pentru depozite ilegale de deşeuri.