Sursa foto: Facebook/RetuRO SGR
Prelungirea perioadei de tranziţie de trecere la ambalaje cu sigla SGR poate conduce la situaţii în care sistemul să fie fraudat şi deja încep să circule filmuleţe în mediul online cu ambalaje falsificate, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, transmite Agerpres.
“În legătură cu modificările legislative ce urmează a fi puse pe masa Guvernului, suntem într-un dialog constant atât cu compania RetuRo, cât şi cu asociaţiile de producători de băuturi. Una dintre modificările propuse se referă la prelungirea perioadei în care să fie epuizate stocurile comercianţilor. (…) Sunt state unde această perioadă de tranziţie nu a existat deloc. Pur şi simplu s-a comercializat doar marfă cu sigla SGR. La fel cum sunt state precum România, unde perioada de tranziţie, cum o numim noi, a fost de şapte luni de zile. Şi astăzi există voci care spun că ea nu este suficientă. Încep deja să circule filmuleţe în mediul online cu ambalaje falsificate, iar asta e o consecinţă nefastă a unei perioade lungi de tranziţie. Trebuie să înţelegem că, în măsura în care o lungim foarte mult, unul dintre riscuri este acela de a ne trezi că sistemul este fraudat. Din acest motiv trag încă un semnal de alarmă către compania RetuRo şi mă aştept ca toate elementele de securitate, toate elementele de identificare ale ambalajului, fie că se referă acestea la codul de bare, la greutatea ambalajului sau la forma acestuia, să fie bine definite în fiecare RVM, pentru a nu avea situaţii în care plătim garanţii pentru anumite ambalaje neconforme sau care nu fac parte din Sistemul Garanţie-Returnare”, a menţionat Fechet, în cadrul conferinţei Pria Environment.
În viziunea ministrului de resort, strategia de comunicare pentru SGR trebuie adaptată la fiecare categorie de populaţie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Cred că putem adapta strategia de comunicare a Sistemului de Garanţie-Returnare, pentru că fiecare categorie de populaţie are probabil un anumit tip de mesaj cu care rezonează şi nu pot decât să sper că, aşa cum am mai spus-o, sistemul va ţine pasul cu viteza ameţitoare cu care se mişcă. Astăzi, sunt sute sau poate mii de comercianţi, mai mici sau mai mari, din mediul rural sau din mediul urban, care aşteaptă să vină camionul cu “Hora reciclării” desenată pe el şi să debaraseze respectivele ambalaje. Ştiu că vine vara, ceea ce complică şi mai mult situaţia. Vine sezonul turistic şi, slavă Domnului, în România avem câteva zone unde avem un turism foarte bine dezvoltat şi va trebui să ne focusăm pe acele zone, să nu le transformăm în munţi de ambalaje. Am spus încă de la început că acest proiect de economie circulară este cel mai mare sau cel mai succes parteneriat public-privat, dincolo de toate beneficiile de mediu, locuri de muncă, de investiţii (…) Cu alte cuvinte, hora despre care am discutat se învârte din ce în ce mai repede. Există probabil o forţă centrifugă naturală în astfel de situaţii, însă speranţa mea este aceea că toţi participanţii în această horă se ţin bine unul de mâna celuilalt şi nu pierdem pe traseu pe absolut nimeni”, a susţinut demnitarul.
Un studiu recent publicat de Kantar arată că peste jumătate dintre români au adoptat Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), iar 25% dintre aceştia afirmă că returnează frecvent ambalajele cu simbolul SGR la punctele de colectare.
Conform datelor centralizate, 58% dintre respondenţi au declarat că au returnat ambalaje SGR de cel puţin trei ori, până în prezent, însă la polul opus, peste 38% dintre persoanele care nu au participat încă la Sistemul de Garanţie – Returnare intenţionează să facă acest lucru în viitorul apropiat.
În prezent, nivelul de notorietate al SGR în rândul populaţiei este foarte ridicat, cu o pondere de 96%, în creştere faţă de noiembrie 2023, când acest procent era de 90%. De asemenea, peste 70% dintre respondenţi consideră Sistemul ca fiind cea mai bună soluţie pentru colectarea şi reciclarea ambalajelor.
De asemenea, trei sferturi dintre români (75%) consideră RetuRO drept compania a cărei misiune este aceea de a face ţara mai curată şi care întreprinde eforturi constante de a educa şi de a încuraja în rândul populaţiei un comportament responsabil faţă de mediu şi faţă de importanţa reciclării.
În decursul primelor patru luni de la lansarea oficială a Sistemului de Garanţie – Returnare, la nivel naţional, peste 100 de milioane de ambalaje au fost returnate de către consumatori şi mai mult de un miliard de ambalaje au fost puse pe piaţă de către producători.
Studiul Kantar a fost realizat în luna martie a acestui an, pe un eşantion de 600 de persoane din întreaga ţară, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani.
RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. este o companie ce funcţionează pe principiul “not for profit”, ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.
Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).
RetuRO, administratorul SGR, funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.