Sursa foto: Facebook/Ministerul Mediului
Cele 3,8 – 3,9 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă investiţii semnificative, ce trebuie cheltuite până la finalul anului 2026, a declarat, luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
“Pe 2023 menţinem nivelul de finanţare a a investiţiilor din bugetul naţional şi comparativ cu anul 2022 avem aproape o dublare a bugetului, datorită investiţiilor care se finanţează din PNRR. Este o veste bună. Este probabil primul an în care Ministerul Mediului chiar poate să finanţeze sistemele prin care protejăm mediul. Avem intervenţiile componente din PNRR pe gestionare a deşeurilor. Avem aici, deja, peste 600 de aplicaţii depuse pentru Centre de acord voluntar şi, probabil, până la sfârşitul anului se vor finaliza cu semnare de contract în format electronic. De asemenea, avem 113 de aplicaţii evaluate din 160 pe Insulele Digitalizate. Astăzi, mai avem 14 cereri de finanţare depuse pentru “Prima conectare”, la AFM. Deschidem, săptămâna aceasta, aplicaţia pentru aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori, echivalenţi, pentru apă, canalizare, iar săptămâna viitoare, dacă toate merg bine, pentru cele de peste 2.000 de locuitori, echivalenţi. Deci pe PNRR, din investiţii semnificative, cele 3,8 – 3,9 miliarde de euro trebuie cheltuiţi până la sfârşitul anului 2026 şi vor intra în bugetul ministerului şi vor arăta un alt buget de investiţii, unul foarte generos”, a spus Tanczos, în cadrul audierilor pe bugetul pentru 2023, din comisiile reunite de Mediu din Parlament.
Demnitarul a menţionat, totodată, că, în perioada 2021 – 2022, s-a înregistrat o creştere de aproape cinci ori a resurselor alocate pentru proprietarii de păduri care sunt impactaţi de deciziile la nivel central.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Dacă facem o scurtă analiză doar cu privire la anii 2019 – 2020, în comparaţie cu anii 2021 – 2022, perioada mandatului meu, putem să vedem o creştere de aproape cinci ori a resurselor alocate pentru proprietarii de păduri care sunt impactaţi de deciziile la nivel central în ceea ce priveşte zonele protejate, adică păduri, în parcuri naţionale, de exemplu. Putem să vedem că ordinul de mărime este de la 100 de milioane de lei groso modo, la plăţile pentru servicii forestiere în aceste zone, pentru protejarea terenurilor în aceste zone şi compensarea veniturilor pierdute de proprietari de la o sută la aproape 500 de milioane, în doi ani, 2021-2022 şi ducem mai departe această politică de echilibru. Şi mai important este faptul că vrem să extindem zona de protecţie până la 3% – protecţie strictă şi până la 30% Natura 2000.”, a afirmat ministrul de resort.
Acesta a adăugat că ministerul pe care îl conduce s-a achitat de toate datoriile pe care le avea către proprietarii de ferme de animale şi faţă de persoanele care au suferit pagube în urma atacurilor de urs.
“O altă componentă, la fel de importantă, este modul în care privim impactul speciilor protejate asupra oamenilor, asupra culturilor, asupra fermierilor. Şi aici putem spune că, în ultimii doi ani, am reuşit să lichidăm toate datoriile pe care le avea Ministerul Mediului către proprietarii de ferme de animale, către acele persoane care au suferit pagube în urma atacurilor de urs sau de lup sau de râs. Sunt relativ puţine sau chiar foarte puţine atacurile de râs, dar la urs am avut foarte multe. Aici putem spune că suntem la zi, avem în procesare undeva la 155 de dosare în momentul de faţă pe atacuri de urs, iar numărul dosarelor plătite în 2021 a fost de peste 2.700 de dosare de pagubă, iar în 2022 în jur de 2.400 de dosare plătite. Este greu să facem o analiză cu privire la evoluţia numărului de pagube pentru că ani la rând aceste dosare au fost ţinute la dospit undeva în diverse instituţii. Acum am reuşit să facem ordine şi suntem la zi cu primirea dosarelor, plata dosarelor, procesare a dosarelor şi plata dosarelor“, a subliniat Barna Tanczos.
Oficialul a punctat faptul că sumele mai mari prevăzute în bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) pentru anul viitor rezultă din numărul mare de instituţii subordonate, dar şi în urma creşterii preţurilor la energie şi carburant.
“O altă evoluţie interesantă, din păcate nefavorabilă, este evoluţia costurilor de administrare şi de funcţionare a instituţiilor. Avem foarte multe instituţii în subordine. Probabil, suntem printre ministerele cu cele mai multe instituţii deconcentrate, motiv pentru care impactul creşterii preţului energiei, la carburant este semnificativ. O creştere semnificativă este motivul pentru care la organizare şi funcţionare avem sume mai mari prevăzute în buget. Avem, de exemplu, în subordine o Reţea naţională de agenţii de mediu, APM-urile. În fiecare judeţ avem Agenţia de Naţională de Administrare a Ariilor Protejate, avem Garda Forestieră, Garda de Mediu, avem ARBDD, ANM, deci sunt foarte multe instituţii. Toate aceste cheltuieli şi toate creşterile care se constată pe piaţă au impactat şi bugetul nostru”, a precizat ministrul Mediului.
Proiectul de buget al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) pentru anul 2023 a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului, cu majoritate de voturi.
La proiectul de buget pentru Ministerul Mediului au fost depuse 29 de amendamente, toate fiind admise.
Ministerul Mediului are prevăzute, pentru 2023, credite bugetare de 3,856 miliarde lei, în creştere cu 72,48%, faţă de anul anterior, respectiv credite de angajament în valoare de 22,957 miliarde lei, mai mult cu 30,71%, raportat la perioada de referinţă.