Sursa foto: Pixabay
Ministrul Economiei Florin Spătaru a anunțat marți trei programe de sprijin pentru industria din România. Un program va fi dedicat producției de semiconductori, în special pentru industria auto, dar și alte sectoare, precum agricultura, ministrul anunțând un buget de 500 de milioane de euro. Primii beneficiari vor fi anunțați în luna ianuarie. Un alt program va fi dedicat dezvoltării de poli de colectare și procesare, pentru dezvoltarea producției de produse românești. Un altul va fi destinat creării de clustere de producție, prin identificarea materiilor prime din România și integrarea lor în producție, pentru a nu mai fi exportate, a precizat ministrul.
„Un prim program pe care aș vrea să vi-l prezint se referă la microelectronică. România are o tradiție în domeniul microelectonicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori, cumpărăm produse pe care le integrăm și apoi le exportăm. Ce ne dorim printr-un astfel de proiect este să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, centre de dezvoltare naționale și universități, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar și alte sectoare ale economiei”, a declarat ministrul Florin Spătaru.
El a spus că sunt vizate industria auto și agricultura, dar nu numai.
„Ne uităm în special către industria auto, dar de asemenea acești producători sunt producători mari care vor să își dezvolte aceste capacități de producție și cu siguranță nu se vor opri doar la industria auto. În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcționează așa cum funcționa acum 20 de ani, are nevoie de automatizare, de produse care utilizează asttfel de materiale”, a precizat el.
Ministrul susține că programul va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și că în ianuarie deja vor exista beneficiari ai fondurilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Avem în acest moment companii care doresc să dezvolte centre de producție și de inovare în România. Prin bugetul pe care l-am prevăzut în PNRR, de 500 milioane de euro, vrem să dezvoltăm trei centre de producție și de asemenea centre de dezvoltare și inovare în jurul universităților din România. […] Am făcut ceva pași importanți. Ne-am declarat disponibilitatea de a implementa un astfel de proiect și avem deja un număr de companii care își doresc să implementeze proiectul. Suntem în fază de preselecție, la sfârșitul lunii ianuarie vom avea un număr de beneficiari ai acestor fonduri”, a completat ministrul Economiei.
Totodată, ministrul a anunțat un proiect care se referă la strategia de dezvoltare a competitivității în industria prelucrătoare.
„Ne dorim să dezvoltăm poli de colectare și de procesare a produselor astfel încât să putem să producem și să consumăm produse românești. Printr-un astfel de proiect putem să dezvoltăm lanțurile de valoare, să punem împreună materia primă, industria prelucrătoare, astfel încât să avem produse românești pe piața românească, dar și pe cea europeană”, a spus el.
Ministrul a precizat că bugetul pentru această schemă va fi de 2 milioane de euro anual, în primă fază.
Cel de-al treilea proiect anunțat este programul geologic național, reglementat prin lege în 2018, dar pentru care încă nu au fost adoptate normele de aplicare.
„Vrem în 2022 să aprobăm aceste norme de aplicare și să trecem la treabă. Vrem să identificăm materiile prime care pot fi folosite în industria prelucrătoare și să dezvoltăm clustere de producție. România este exportator de materii prime, dar România poate fi producător și tre să fie producător de produse necesare atât economiei românești, cât economiei europene și să își folosească aceste resurse. Ne propunem ca în primul trimestru să finalizăm toate demers necesare”, a spus ministrul.
De asemena, el a menționat că și pentru această schemă bugetul va fi inițial de 2 milioane de euro anul, măsura vizând toată perioada de implementare a PNRR.
„Prin aceste trei proiecte pe care le vom dezvolta în 2022 credem că putem să punem o bază bună dezvoltării și reindustrializării economiei românești. Din experiența anterioară poziției de ministru știu că la nivelul Comisiei Europene se discută foarte mult despre acel concept numit „security of supply”, astfel încât produsele necesare strategice pentru economia europeană să fie produse în Europa. Printr-un astfel de demers cu siguranță România poate deveni pol de competitivitate în industria europeană. Primii pași trebuie să îi facem noi, să ne arătăm interesul, să începem să dezvoltăm aceste politici industriale, urmând ca după aceea să ne poziționăm ca furnizori strategici în Europa”, a conchis Florin Spătaru.