Ministerul Economiei propune Guvernului să ceară Comisiei Europene realocarea fondurilor de coeziune din exercițiul financiar anterior care riscă să fie pierdute pentru a finanța o schemă de ajutor de stat cu buget total de 1,7 miliarde euro pentru sprijinirea întreprinderilor mari și energointensive afectate de prețurile mari la energie, potrivit unui memorandum care va fi dezbătut în cadrul ședinței de guvern din 31 mai. Economedia.ro a relatat, în mai multe articole, despre producția și consumul istoric reduse de electricitate și gaze, semn de dezindustrializare cu efecte multiple în economie, iar acum specialiști din energie și oficialități au început și ei să susțină același lucru. O inversare de trend, adică să crească consumurile energetice ale României, încă nu se întrevede. (Detalii, AICI)
„Având în vedere cele prezentate anterior, propunem solicitarea către Comisia Europeană și realocarea («repurposing») sumelor din exercitiul financiar anterior în risc de a fi pierdute (fondurile de coeziune), pentru finanțarea de scheme de ajutor de stat care vor fi propuse pentru sprijinirea întreprinderilor mari și energointensive puternic afectate de situația prețurilor la energie și gaz natural”, se menționează în memorandum.
Prin acest memorandum se mandatează Ministerul Economiei pentru identificarea oportunităților de finanțare printr-un mecanism de schemă de ajutor de stat în ceea ce privește industria energointensiva în acord cu prevederile Cadrului Temporar de Criză și Tranziție.
De asemenea, memorandumul arată că se va solicita și alocarea de fonduri din sumele încasate de România în urma comercializării pe platforma de licitație comună UE a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în vederea finanțării decarbonizării proceselor de producție industrială
Redăm mai jos câteva pasaje din memorandum:
„Într-un context actual complicat, marcat de creșterile seminificative ale prețurilor la energia electrică și gaze naturale, de riscul major generat de disponibilitatea materiilor prime, companiile din industria prelucratoare din țara noastră sunt puternic afectate, fiind necesară identificarea unor soluții urgente care să contracareze aceste consecințe asupra economiei românești.
Evoluția prețurilor la energia electrică și gaze naturale la care se adaugă instabilitatea determinată de contractele de furnizare încheiate pe perioade limitate de timp, conduc la costuri nesustenabile pentru industrie precum și la riscul întreruperii fluxurilor de producție în sectoare esențiale pentru economia românească, atat în aval cât și în amonte.
În momentul de fata există trei categorii de situații ce pot fi întâlnite in sectoarele industriale vizate de Cadrul temporar:
a) Întreprinderi care au fost închise ca urmare a impactului creșterii prețului la energia electrică și la gazul natural (de ex. industria chimica, fabricarea aluminei ). Creșterea prețurilor la energia electrică și la gazul natural a fost determinată de creșterea prețului gazului natural rusesc încă din anul 2021 (COM in iulie 2021 a arătat că creșterea prețurilor este determinată în proporție de peste 80 % de creșterea prețului de către Rusia)
b) Întreprinderi care încă funcționează însă au înregistrat pierderi masive și reducerea EBITDA în proporții semnificative, din nefericire, îndeplinind astfel condițiile de eligibilitate prevăzute de Cadrul temporar (de ex. industria sticlei și a cimentului)
c) Întreprinderi al căror proces tehnologic a permis închiderea parțială de capacități de producție de materii prime și produse intermediare și care au substituit aceste închideri parțiale cu achiziționarea de materii prime și produse intermediare din import. În absența acestor masuri de adaptare la conditiile crizei, aceste firme, desi supravietuiesc generand pierderi, ar fi inregistrat pierderi catastrofale si reduceri de EBITDA, in unele cazuri ar fi inregistrat chiar EBITDA negativ, ceea ce ar fi culminat cu inchiderea si falimentul lor. Pe de alta parte, inchiderea partiala a capacitatilor de productie de materii prime si de produse intermediare a determinat sectionarea integrarilor pe verticala, concedierea de forta de munca calificata, precum si alte efecte negative oglindite in economia orizontala.
5. Bugetul estimat
Pentru intreprinderile de la categoria a) o estimare preliminară a bugetului necesar sub formă de ajutoare este de aproximativ 400 milioane Euro.
Aceste ajutoare ar trebui să acopere cheltuielile de conservare și repornire. Ele ar trebui furnizate doar în situația repornirii, fondurile urmând să fie transferate la data la care se aprobă în organele societății respective repornirea capacităților, data de referință atât pentru plata cheltuielilor de conservare (ex post) cât și a cheltuielior de repornire (ex ante).
Trebuie menționat că aceste intreprinderi, prin inchiderea lor, au sprijinit efortul colectiv de reducere a consumului în vederea traversării iernii 2022-2023.
De asemenea, redeschiderea lor va avea un impact semnificativ pe diferite componente;
- reducerea presiunii determinate de criza alimentară prin reluarea producției de ingrășăminte chimice;
- absorbție de forță de muncă ceea ce va reduce povara statului pe Fondul de șomaj;
- creșterea contribuțiilor la bugetul de stat și bugetele speciale;
- reducerea dependenței de importuri
Pentru intreprinderile de la categoria b) o estimare preliminară a bugetului necesar sub formă de ajutoare este de aproximativ 700 milioane Euro.
Pentru aceste intreprinderi, este imperativ necesară acordarea de ajutoare de stat, întrucât aceste companii au înregistrat pierderi severe și o crestere a costurilor ceea ce le-a redus masiv competitivitatea. Foarte multe au apelat la credite bancare suplimentare, fiind în momentul de față cu grade de îndatorare ridicate ceea ce face accesul la finanțări foarte dificil. De aceea, acordarea de ajutoare de stat nerambursabile le va permite să redevină bancabile și să își continue activitatea, crescând competitivitatea.
Pentru intreprinderile de la categoria c) o estimare preliminară a bugetului necesar sub formă de ajutoare este de aproximativ 600 milioane Euro.
Pentru aceste intreprinderi, este de asemenea imperativă acordarea de ajutoare de stat, întrucât aceste companii au înregistrat o creștere severă a costurilor ceea ce le-a redus masiv competitivitatea.
Creșterea de costuri vine din reducerea parțială de capacități de producție de materii prime și produse finite, recurgând la importuri, ceea ce le crește gradul de expunere la
riscuri de piață, pe care în mod normal nu le-ar fi avut. Și aceste intreprinderi au apelat la credite bancare suplimentare, fiind în momentul de față cu grade de îndatorare ridicate ceea ce face accesul la finanțări foarte dificil.
Ca și la categoria de mai sus acordarea de ajutoare de stat nerambursabile le va permite să redevină bancabile și să își continue activitatea, crescând competitivitatea”, se arată în memorandum.