Foto: Facebook / Cseke Attila
Ministerul Dezvoltării condus de ministrul Cseke Attila (UDMR) a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern care stabilește o procedură pentru ca 80% din redevența exploatărilor resurselor la suprafaţă şi a apelor minerale carbogazoase sau necarbogazoase să rămână în bugetele locale și județene, în contextul în care UDMR are un număr mare de primari în județe cu ponderi importante de resurse minerale.
Redevența obținută din concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafață trebuie virată astfel: 40% direct către bugetul local, 40% către bugetul județean și 20%, conform unui proiect adoptat de Guvern la începutul anului 2020 și promulgat de președintele Klaus Iohannis anul trecut, în noiembrie.
Guvernul a lansat acum în dezbatere un proiect de hotărâre prin care să stabilească procedura privind încasarea redevenței.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cseke Attila afirmă că proiectul de act normativ pune în aplicare legi în vigoare. „Conform prevederilor Codului Administrativ aceste venituri vizează, în mare parte, autoritățile locale și județene, măsurile propuse prevăd aplicarea acestui drept”, a subliniat Cseke Attila. „Sumele provenite din redevență înseamnă un venit în plus pentru autoritățile locale și județene. Banii vor putea fi folosiți pentru proiectele comunităților locale”, a declarat ministrul.
Astfel, pe de o parte, legea stabilește cum se împarte redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului, reprezentând terenuri cu destinaţie agricolă, astfel:
- a) 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
- b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
- c) 20% la bugetul de stat.
În al doilea rând, se stabilește cum se împarte redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase și a resurselor la suprafață ale statului, după cum urmează: a) minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice; b) cărbuni; c) metale nobile; d) substanţe nemetalifere; e) roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale; f) argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase; g) alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită; h) bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental; i) alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale; j) marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale.
Aceasta se constituie venit după cum urmează:
- a) 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
- b) 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
- c) 20% la bugetul de stat.
Proiectul vine în contextul în care UDMR are un număr mare de primari în Harghita, Covasna, Satu Mare și Mureș, județe cu ponderi importante de resurse minerale. De exemplu, localitatea Borsec, o sursă importantă de apă minerală, se găsește în județul Harghita. Județul mai deține de asemenea mine cu zăcăminte de materiale rare utilizate la fabricarea bateriilor. Brandul oficial al staţiunii Covasna menționează, de asemenea, cele 1.000 de izvoare minerale. Totodată, în județul Mureș există numeroase exploatări aurifere. Și pentru judeţul Satu Mare, cea mai valoroasă resursă o constituie apele termale.
Iniţiatorii proiectului de lege susţineau, anul trecut, în expunerea de motive: „Beneficiari a unei părți din această redevență trebuie să fie unitățile administrativ teritoriale, întrucât efectele negative ale activităților de exploatare sunt resimțite direct, nemijlocit, de către comunitățile locale: sunt afectate terenurile agricole din proximitate; din cauza transporturilor de mare tonaj, drumurile județene și comunale necesită reabilitări anuale; elemente ale cadrului natural (pânza freatică), poluarea fonică, poluarea aerului, toate sunt resimțite și afectează comunitățile locale, iar măsurile de readucere la starea inițială necesită costuri importante, și în foarte puține cazuri se mai poate asigura productivitatea potențială. Totodată, asigurarea unei cote din această redevență constituie o sursă de venit importantă pentru bugetele locale în vederea finanțării lucrărilor de reabilitare de drumuri comunale și județene, chiar și pentru asigurarea cotelor de cofinanțare pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, ce vizează acțiuni de refacere a cadrului natural și de protecție a mediului”.
Conform datelor prezentate anul trecut de liberalul Florin Roman, în 2019 valoarea redevenţelor încasate din exploatările de suprafaţă (cariere de piatră, de nisip, etc.) a fost de 2,15 miliarde lei, suma fiind variabilă din cauza închiderii unor cariere şi a deschiderii altor exploatări.