Sursa foto: ANAF/Facebook
Pe parcursul trimestrului 3, pe platforma de plăți Ghișeul.ro au fost înrolate prima bibliotecă, prima universitate și primul furnizor de utilități, arată raportul pe ultimele trei luni, publicat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Tot în trimestrul III s-a încheiat și procesul de introducere a datelor de către ministere și autorități centrale pentru realizarea Catalogului Național al Serviciilor Publice, aflat în curs de elaborare. Numărul total de servicii publice completate până la începutul lunii septembrie de către instituţiile administrației publice centrale era de 1434. Datele din raportul ADR pot fi consultate integral AICI
Până la 1 octombrie, în platforma Ghiseul.ro, care tocmai a împlinit 10 ani, au fost înregistrate 2,1 milioane de tranzacții și au fost colectate aproape 200 de milioane de euro, arată raportul de Trimestru III al ADR. Peste 60% dintre cei care au accesat platforma Ghișeul.ro pentru a plăti servicii publice, taxe, amenzi sau utilități au făcut acest lucru de pe telefonul mobil. Platforma Ghișeul.ro urmează să aibă o aplicație mobilă dedicată, promit (de ceva vreme) reprezentanții ADR.
Pe parcursul trimestrului 3, în Ghișeul.ro au fost înrolate prima bibliotecă, prima universitate și primul furnizor de utilități, mai menționează raportul. Compania Apa Nova a devenit primul furnizor de utilități înrolat în platformă, iar Academia de Studii Economice din București a devenit prima universitate din România înrolată în platforma Ghișeul.ro Tot în T3 2021, au fost adăugate în platformă plățile pentru plăcuțele de înmatriculare și pentru numerele preferențiale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
ADR a lansat procesul de consultare publică pentru utilizarea inteligentei artificiale în România, precum și pentru AI Act.
În această perioadă, Autoritatea pentru Digitalizarea României elaborează Catalogul Național al Serviciilor Publice, primul demers de inventariere a serviciilor oferite de statul român din ultimii 30 de ani, după cum spun cei de la agenție. “Era nevoie de un proces detaliat de mapare a serviciilor furnizate de către instituții, deoarece trecerea la următorul nivel al digitalizării administrației publice are nevoie de o temelie solidă. Trebuie să știm foarte clar care sunt serviciile publice pe care administrația le livrează cetățenilor și companiilor, pentru a putea găsi apoi soluții digitale personalizate, care să optimizeze procesele administrative, precum și pentru a interconecta aceste soluții”, spune Octavian Oprea, președintele ADR.
În ce stadiu se află demersul?
Procesul de introducere a datelor de către ministere și autorități centrale s-a încheiat la 22 septembrie 2021, iar experții ADR lucrează acum pentru a rafina datele transmise și a genera o analiză calitativă.
Numărul total de servicii publice completate până la începutul lunii septembrie de către instituţiile administrației publice centrale (inclusiv de către instituţiile centrale subordonate/coordonate/aflate sub autoritatea instituţiilor centrale) era de 1434, iar numărul instituţiilor care completaseră până atunci formularele aferente serviciilor publice era de 382.
În acest an s-a lansat și proiectul RegInterMed, în cadrul căruia ar trebui realizate 100 de registre de sănătate, care vor fi interconectate în cadrul unui sistem informatic integrat. “Pentru fiecare categorie de beneficiari, estimăm că peste 2 milioane de pacienți, peste 50.000 de medici și peste 300 de specialiști ai Ministerului Sănătății vor fi parte a acestui sistem informatic”, transmit reprezentanții ADR.
Proiect criticat de specialiști din societatea civilă
Tot în raportul de trimestru III apare un proiect în care ADR e partener, alături de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecții Sociale. Este vorba despre HUB de servicii MMPS, al cărui beneficiar e Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Recent, Ministerul a publicat pe site-ul instituției caietul de sarcini pentru soluția informatică prevăzută în proiect. Acesta a fost însă deja criticat în spațiul public. În forma în care a fost lansat, caietul de sarcini are o serie de omisiuni importante, au atras atenția cei de la Code for Romania, un ONG care lucrează cu IT-iști voluntari pentru a dezvolta soluții pentru digitalizare. ONG-ul lansat în urmă cu cinci ani a realizat până acum peste 170 de soluții digitale, conform datelor făcut publice, iar organizația s-a implicat inclusiv după izbucnirea pandemiei și a făcut un parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României. Code for Romania a formulat acum o serie de propuneri pentru hub-ul de servicii și își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale în procesul de îmbunătățire a caietului de sarcini.