Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
Deși nu pare, dată fiind foamea de achiziții de locuințe de anul trecut a românilor, care au cumpărat circa 180.000, fondul locativ românesc se confruntă cu un paradox. Cele circa 9 milioane de locuințe de pe piață sunt ocupate de doar 7,2 milioane de familii, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din 2019, care pare să nu ia în calcul că o serie de locuințe sunt ocupate de mai multe familii, deși avem probabil cele mai mici ca suprafață din UE, deci s-ar putea ca raportul dintre numărul de familii și cel de locuințe să fie și mai mic. În 2020, pe vremea guvernului Orban a fost adoptată o strategie de renovare din punct de vedere energetic a locuințelor cu termen de finalizare, 2050, care afost introdusă în PNRR. Problema e că guvernul estima un necesar de 3 miliarde de euro pentru reabilitarea clădirilor cu cele mai scăzute performanțe energetice până în 2030.
De altfel, procentul locuințelor vacante era, în 2019, de 16%, din cauza fenomenului migrației din ultimii ani, care a generat o depopulare masivă a unor localități din mediul rural sau chiar din mediul urban din zonele aflate în declin economic. Cu atât mai greu pentru MDLPA, care ar trebui să le introducă în PNRR.
„MDLPA a elaborat ghidurile solicitantului pentru proiectele finanțate din Componenta 10 – Fondul local și Componenta 5 – Valul renovării, componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acestea au fost publicate în data de 04.02.2022. De asemenea, au fost transmise în consultare și structurilor asociative, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, a răspuns MDLPA, la o întrebarea Economedia.
În acest context, politicile de renovare din punct de vedere energetic a fondului construit trebuie să aibă în vedere un set complex de criterii care, pe lângă caracteristicile tehnice ale clădirilor, să se refere și la ansamblul condițiilor economice, sociale și spațiale.
Pentru a îndeplini obiectivele de eficiență energetică stabilite în documentele strategice europene și naționale, un segment considerabil al fondului de clădiri existent la nivel național va trebui renovat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Întrucât la nivel național nu există o bază de date care să cuprindă toate clădirile și informații privind caracteristicile tehnice și de consum energetic a acestora, la fel ca în cazul Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, s-a eșantionat statistic fondul de clădiri pentru a se colecta informații pentru Strategia de Renovare pe Termen Lung (SRTL) si pentru a se elabora scenarii.
Se știe deja că majoritatea românilor trăiesc în locuințe mici, fie în locuințe unifamiliale fie în apartamente în clădiri multifamiliale. Peste 63% din aceste locuințe au mai puțin de 50 mp suprafață utilă, ceea ce reprezintă o suprafață mult mai mică comparativ cu majoritatea statelor UE; mai puțin de 5% din locuințele din Olanda, Spania, Danemarca și Luxemburg au dimensiuni similare. Aproape jumătate din totalul locuinţelor (47,5%) sunt situate în zonele rurale unde 95% din spaţiile locative sunt locuinţe individuale iar în zonele urbane, 72% din spaţiile locative sunt situate în clădiri multifamiliale. Clădirile multifamiliale au o suprafaţă încălzită medie de 48 mp, comparativ cu 73 mp în cazul locuinţelor unifamiliale.
Un alt aspect cunoscut ține de faptul că marea majoritate a populației locuiește în locuințe proprietate personală (94,7%, deși procentul e oarecum îndoielnic), rata fiind una dintre cele mai ridicate din Europa, iar o parte dintre aceste locuințe sunt mult sub standardele UE privind condițiile minime de asigurare a serviciilor de utilități publice (branșare la canalizare și acces la apă potabil din rețele publice).
În România există aproximativ 5,6 milioane de clădiri, ceea ce reprezintă 644 milioane mp de suprafață utilă încălzită. Clădirile rezidențiale constituie 90% din întregul fond de clădiri, reprezentând 582 milioane mp, iar clădirile nerezidențiale constituie restul (aproximativ 62 milioane mp, sau 10%). Dintre clădirile rezidențiale, locuințele unifamiliale reprezintă cea mai mare pondere, deținând aproximativ 58% din total, urmată de clădirile multifamiliale, cu aproximativ 33%.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a elaborat Strategia națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050”, spun oficiali ai MDLPA.
Dacă se continuă ritmul actual, pe baza programelor susținute din fonduri de la bugetul de stat și bugetele locale, fonduri UE și instituții financiare internaționale (IFI), aproximativ 6% dintre clădiri ar fi trebuit renovate din punct de vedere energetic până la finele anului 2020 (5% în cazul clădirilor rezidențiale și, respectiv, 9% în cazul clădirilor publice și comerciale). Astfel, restul de aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri rămâne de renovat până în 2050.
Cea mai mare pondere (aproximativ 91%) din clădirile care necesită renovare se află în sectorul rezidențial, din care locuințele unifamiliale aflate atât în mediul rural cât și urban ( deci inclusiv în satele depopulate) reprezentă aproximativ 65%.
Mai mult, România are un fond important de clădiri, construite între anii 1960 și 1990, cu un grad scăzut de măsuri privind eficiența energetică (fără izolare termică sau cu izolare termică minimă), unele dintre acestea prezentând deficiențe structurale, o parte dintre acestea având puține (sau deloc) lucrări de întreținere după zeci de ani de utilizare.
MDLPA estimează că reabilitarea termică a fost efectuată în proporție de 8% în cazul locuințelor unifamiliale din orașe, 7% în cazul blocurilor mai mici de 4 etaje, același procent în cazul celor de peste 4 etaje și doar 3% în cazul locuințelor unifamiliale din zonele rurale.
La nivel național, consumul final de energie în sectorul clădirilor reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, dintre care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice. Sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală.
De asemenea, ministerul estimeză o sumă necesară pentru reabilitarea segmentului de clădiri cu cele mai scăzute performanțe energetice din fondul de clădiri este de aproximativ 3 miliarde de euro pentru finanțarea investițiilor pentru perioada 2021-2030.