McDonald’s anunţă că revine asupra unora dintre practicile sale în favoarea diversităţii, devenind astfel ultima dintr-o serie de organizaţii americane care acţionează în acest sens în urma unei hotărâri a Curţii Supreme care pune capăt măsurilor de discriminare pozitivă la admiterea la universitate, relatează AFP, conform News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ford, Jack Daniel’s şi supermarketurile Walmart au anunţat că şi-au redus în mod drastic programele în favoarea diversităţii cedând lobby-ului “anti-woke”, iar Walmart a renunţat în comunicarea sa la acronimul DEI – ”diversitate, egalitate şi incluziune”.
Între schimbările anunţate de către gigantul fast-food în acest comunicat, acesta prevede să renunţe să le ceară furnizorilor să se angajeze să respecte anumite obiective în domeniul DEI şi să pună capăt unor anchete externe care măsoară respectarea acestora şi să-şi redenumească Comitetul Diversităţii ”echipa însărcinată cu incluziunea mondială”.
McDonald’s se orientează mai degrabă către ”o discuţie mai integrată cu furnizorii asupra incluziunii”, anunţă grupul în acest comunicat.
Compania anunţă totodată sfârşitul ”stabilirii unor obiective ambiţioase în domeniul reprezentrării” şi privilegierea ”menţinerii obiectivului nostru care constă în integrarea practicilor incluziunii care fac să ne crească activităţile în procesele şi operaţiunile noastre zilnice”.
Grupul subliniază însă că ”poziţia McDonald’s” şi ”angajamentul său faţă de incluziune sunt ferme”.
Acest viraj are loc pe fondul unei ofensive “anti-woke” a conservatorilor americani, consolidată de o hotărâre a Curţii Supreme din 2023 de abolire a programelor de discriminare pozitivă la universitate, unul dintre câştigurile luptei în favoarea drepturilor civice din anii ’60.
Grupuri conservatoare au folosit această hotărâre cu scopul de a lansa numeroase proceduri judiciare împotriva unor întreprinderi sau instituţii publice, pentru ca acestea să-şi înceteze programele menite să pună capăt discriminărilor istorice ale minorităţilor.
Ele acuză aceste programe de o ”etalare a virtuţii” şi o ”aplogie a corectitudinii politice”, pretinzând că ele îi dezavantajează mai ales pe bărbaţii albi.
Adoptarea acestor programe a progresat după un val uriaş de protest antirasist în urma morţii în 2020 a lui George Floyd, un afroamerican ucis de către un poliţist alb la Minneapolis.
Un activist, Robby Starbuck, în vârstă de 35 de ani, un apărător afirmat al lui Donald Trump, a declanşat o adevărată cruciadă împotriva corectitudinii politice şi se laudă că a îngenunchiat Ford sau Harley-Davidson.