Mastercard susţine şi consideră necesară adoptarea cadrului legislativ care reglementează plata, încasarea, înregistrarea şi fiscalizarea bacşişului în industria HoReCa şi care face posibil şi în România modelul uzual din Europa, potrivit unui comunicat al companiei.
Astfel, Mastercard salută proiectul de lege aprobat de comisia de buget din Camera Deputaţilor, care stabileşte regulile fiscale aplicabile sumelor încasate sub această formă de restaurante și baruri.
Potrivit sursei citate, bacşişul este o practică des întâlnită ca formă de recunoaştere a calităţii serviciilor oferite de către personalul din HoReCa, iar acordarea şi valoarea bacşişului vor rămâne, în continuare, la latitudinea clientului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Reglementarea bacşişului are avantaje pentru operatori şi clienţii acestora, precum şi pentru economia naţională, subliniază Mastercard. Consumatorii vor putea opta oricând pentru achitarea bacşişului cu cardul, nemaifiind limitaţi de numerar, în contextul în care plăţile digitale sunt din ce în ce mai utilizate de către consumatori în ultimii ani.
Potrivit sursei citate, pentru angajaţii din industrie, fiscalizarea veniturilor din bacşiş va însemna atât garantarea creşterii puterii lor de cumpărare, cât şi creşterea veniturilor declarate, ceea ce le asigură posibilitatea să facă dovada veniturilor reale şi îi avantajează din punct de vedere al scorului de credit, precum şi la momentul acordării pensiei.
Nu în ultimul rând, reglementarea acordării bacşişului aliniază România la legislaţia europeană şi facilitează introducerea în circuitul economic al unor sume de bani care, în prezent, sunt acordate în numerar şi care alimentează, în mare măsură, economia subterană.
Impozitarea bacșișului este susținută și de organizaţia HORA, una din asociațiile reprezentative a industriei HoReCa în România.
Conform Raportului Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului nota de plată, înainte de emiterea bonului fiscal. În acel moment, consumatorul va alege dacă doreşte să plătească bacşiş, precum şi valoarea acestuia, fie ca sumă procentuală, cuprinsă între 0% şi 15% din nota de plată, fie ca suma absolută. Bacşişul va fi evidenţiat ca atare pe acelaşi bon fiscal cu produsele achiziţionate /serviciile prestate şi introdus în baza de date a casei de marcat cu denumirea “bacşiş”.
Ulterior, sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct. Din punct de vedere fiscal, sumele încasate ca bacşiş de către operatorul economic vor fi declarate ca venituri din alte surse şi impozitate cu 10% la data plăţii salariilor, impozitul urmând să fie virat la bugetul de stat. Apoi, venitul impozitat se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici vor stabili, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
Ca etapă următoare, proiectul de lege urmează să fie votat în plenul Camerei Deputaţilor, iar dacă întruneşte majoritatea de voturi, proiectul va ajunge la preşedintele României pentru promulgare.