Sursa foto: Facebook/Marcel Boloș
Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat României alte reforme fiscale, printre care scăderea pragului la microîntreprinderi la 60.000 de euro și reforma impozitului pe proprietate, pentru scăderea deficitului, pe lângă măsurile fiscale deja luate, la finalul misiunii regulate în țara noastră. Fondul a criticat în schimb taxa de 1% pe cifra de afaceri și a afirmat că politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă. Instituția estimează că România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 6% din PIB.
UPDATE Principalele declarații ale lui Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI pentru România:
- După o performanță robustă în 2022, creșterea a încetinit în prima jumătate a anului 2023.
- Încetinirea a fost determinată în principal de un consum mai slab, deoarece inflația ridicată a erodat salariile reale. Între timp, investițiile publice și private au rămas puternice. Inflația a atins un nivel maxim în noiembrie 2022 și, de atunci, a scăzut constant, sub impulsul efectelor de bază, al reculului prețurilor la energie și alimente, al atenuării blocajelor din aprovizionare și al înăspririi monetare.
- Deficitul de cont curent rămâne mare, dar este în scădere și este finanțat în principal de granturile UE și de intrările directe de investiții. Rezervele internaționale rămân adecvate.
- Pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilor. Politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă.
- Actualul deficit rămâne mare, dar este în scădere. În ciuda încetinirii, creșterea economică va rămâne robustă. Inflația va scădea de la 7,5 la sută la finele lui 2023, la 4,5 la sută în 2024.
- Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare ajustări suplimentare. Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024.
- Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani.
- Pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.
- Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară.
- Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor.
- O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil.
- În plus, există motive întemeiate pentru a pune în aplicare orice reducere a ratelor dobânzilor în mod treptat, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflației, la transmiterea monetară și la politicile fiscale.În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz.
- Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri.
- Este important pentru România să reducă deficitul. Pachetul fiscal este un pas în această direcție. Nu vedem nevoia ca România să aibă un pachet de asistență financiară de la FMI.
- Pentru reducerea deficitului pe termen lung, creșterea veniturilor este un obiectiv important. Trebuie eliminate excepțiile. Posibilitatea impozitării progresive a fost discutată acum un an, dar am ajuns la concluzia că trebuie întâi făcută ordine în sistemul de taxe și excepții. Nu există o taxă unică acum. Trebuie ca fiecare să plătească partea lui corectă de impozite.
- Pentru a reduce deficitul trebuie, în primul rând, ca autoritățile să se uite la sistemul de taxe.
- FMI cere în măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea nivelării TVA, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate.
- Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat.
- Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia.
- Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro.
Știrea inițială
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, susţine miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
Echipa FMI a discutat cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale au avut întâlniri cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor, politica fiscală, evoluţiile macroeconomice recente şi reformele structurale asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost printre subiectele analizate împreună cu echipa FMI.A
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a vorbit pe 26 septembrie despre avertizările transmise de FMI referitoare la reducerea deficitului bugetar şi la măsurile suplimentare pe care trebuie să le ia România pentru combaterea evaziunii.
“Ne-au apreciat eforturile de a implementa reforme şi politici economice responsabile, dar au subliniat: “Aveţi nevoie de sustenabilitate fiscal-bugetară. Aveţi nevoie să reduceţi deficitul bugetar şi să luaţi măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii”. În tot acest timp, ţările UE care “donează” pentru noi privesc cum dăm din umeri”, a scris Boloş pe Facebook.
Acesta a reamintit că şi Comisia Europeană a avertizat recent România în legătură cu deficitul bugetar, care în opinia Executivului comunitar va ajunge “la cote alarmante”, dacă nu vor fi luate măsuri.
“Vine Comisia Europeană şi spune: “Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR.” Mai pe româneşte “v-aţi întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiţi fără să puneţi nimic în loc şi sacul a ajuns la fund”. Miza? Riscul să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri”, a mai scris Boloş pe reţeaua de socializare.