Sursa : Infrastructure România
Construită în timp record – 4 ani (1865- 1869) şi închisă din 2005, linia de tren Bucureşti – Giurgiu este „oglinda” sistemului feroviar din România şi a nepăsării care a marcat interesul statului pentru un transport eficient şi ecologic. Proiectată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi inaugurată de Principele Carol I, prima cale ferată din România acelor vremuri nu a fost suficient de importantă pentru cei 20 de miniştri ai care au condus „Transporturile” de la momentul prăbuşirii podului peste Argeş de la Grădiştea (august 2005, ministru era Gheorghe Dobre) şi până în decembrie 2020, la semnarea contractului cu PORR pentru refacerea liniei (ministru Lucian Bode). Oficial, cauzele prăbuşirii Podului de la Grădiştea ar fi inundaţiile (a contat şi exploatarea extinsă la balastiere), iar marii câştigători care au profitat de această situaţie sunt patronii firmelor de microbuze, puţini călători utilizând trenurile care circulă deviat, cu ocol mare prin Videle. Între Gara de Nord şi Gara Giurgiu (74 km pe linia veche), dar 115 km cu ocol prin Videle, trenurile IR fac peste două ore, un bilet la clasa II-a costă 24 lei, în timp ce la trenurile Regio aproximativ 15 lei.
A trecut mai bine de o jumătate de an de la semnarea contractului, constructorul din Austria a predat la CFR Infrastructură proiectul tehnic şi aşteaptă aprobarea finală, dar a intrat în şantier şi poate începe demolarea podurilor vechi după ce, în urmă cu câteva zile, Ministerul Transporturilor a emis o Autorizaţie de Desfiinţare pentru lucrări de 4 milioane lei. „Se autorizează executarea lucrărilor de desfiinţare, lucrări de artă, pod peste râul Sabar km. 18., pod peste râul Argeş, km. 23, pasaj peste DN 5 A şi peste râul Neajlov km. 28. Durata lucrărilor este de 9 luni”, arată Autorizaţia de Demolare.
https://www.youtube.com/watch?v=u8E7Ictwtlo
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cea mai dificilă lucrare de artă va fi noul pod peste Argeş, lungime 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă: „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m”. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti- Dunăre.
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră are o valoare de 472 milioane lei, iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului.