Sursa foto: Pixabay
Propunerile noului guvern olandez de a crește TVA-ul pentru cărți, vizite la muzee, rezervări la hotel și evenimente sportive au provocat o opoziție acerbă din partea sectoarelor culturale și de agrement ale țării, scrie Euronews.
Măsurile, care vor intra în vigoare peste doi ani (2026), ar duce la creșterea TVA-ului pentru o gamă largă de activități de petrecere a timpului liber de la 9 % la 21 %.
Guvernul olandez, condus de noul prim-ministru Dick Shoof, care i-a succedat lui Mark Rutte în luna mai, consideră că majorarea va genera 2,2 miliarde de euro pe an pentru trezorerie, pentru finanțarea programelor sociale și a proiectelor de infrastructură.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Majorarea taxelor a fost însă criticată de liderii sectoarelor culturale și de agrement ale țării, importante din punct de vedere economic, care susțin că măsura va afecta o industrie care încă își revine după efectele pandemiei.
Cultura este o sursă importantă de venituri pentru economie. În 2022, turismul a contribuit cu 96 de miliarde de euro la economia olandeză, cu 36,5 miliarde de euro mai mult decât în 2021, potrivit Statistics Netherlands (CBS).
Dar o mare parte din creștere a fost determinată de turiștii interni, care vor fi cei mai afectați de creșterea TVA. Turiștii naționali au cheltuit 65 de miliarde de euro, în timp ce turiștii străini au contribuit cu aproximativ 34,5 miliarde de euro.
În iunie, o amplă coaliție de organizații culturale olandeze – inclusiv Asociația Olandeză de Fotbal (KNVB), Eredivisie, prima ligă profesionistă de fotbal, Federația Culturii, Coaliția Pop și Asociația Olandeză a Jurnaliștilor (NVJ) – a lansat o campanie de presiune asupra guvernului pentru a-și regândi planurile fiscale.
Critici puternice ale deciziei
Grupul a publicat un anunț de o pagină întreagă în toate ziarele naționale și regionale din Țările de Jos, în care denunță majorarea impozitului, cu sloganul: Nu TVA mai mare. „Creșterea propusă a cotei TVA va duce în mod inevitabil la creșterea prețurilor, ceea ce va pune presiune asupra accesibilității și accesibilității sportului, mass-media, cărților, culturii și cateringului pentru public. Aceasta afectează toată lumea din Țările de Jos în viața de zi cu zi și în mai multe domenii. Este o povară suplimentară asupra timpului liber valoros, vieții de club, curiozității și sănătății (mintale) a fiecărui olandez.”, se arată într-un comunicat al celor care nu sunt de acord cu măsura.
Editorii olandezi sunt, la rândul lor nemulțumiți. Johan van Oort, președintele Asociației Editorilor Olandezi, a declarat: „Cărțile nu sunt un obiect de lux; ele sunt o parte esențială a culturii și a sistemului nostru educațional. Creșterea TVA-ului la cărți va crea o povară financiară inutilă pentru cititori și va mări și mai mult decalajul dintre cei care își permit să cumpere cărți și cei care nu își permit.”
Johan Schrijver, directorul Sălii de concerte din Amsterdam, a declarat: „Sectorul cultural încă își revine după pierderile suferite în timpul pandemiei. Creșterea TVA acum riscă să anuleze progresele pe care le-am făcut în refacerea audienței. Dacă prețul biletelor crește, vom vedea mai puțini participanți la concerte și evenimente culturale, ceea ce va afecta în cele din urmă instituțiile noastre și artiștii pe care îi susținem.”
Susținătorii planurilor coaliției guvernamentale formată din patru partide (PVV, VVD, NSC și BBB) afirmă că instituțiile culturale și editurile olandeze ar trebui să dezvolte surse alternative de venit pentru a atenua creșterea TVA.
Aceștia subliniază potențialul modelelor de abonamente digitale ca modalitate de a compensa impactul creșterii costurilor pentru produsele fizice, cum ar fi cărțile și biletele la evenimente, și au provocat sectoarele să dezvolte abordări moderne și flexibile pentru a le ajuta să se adapteze la dinamica schimbătoare a pieței.
Sectorul cultural olandez este unul dintre cele mai puternice din Europa, conform Eurostat, organismul statistic al UE. Ocuparea forței de muncă în industriile culturale și creative ale țării este printre cele mai ridicate din UE, aproape 3 % din forța de muncă activând în acest sector.
Malta deține cea mai mare pondere, de 5,3%, iar Luxemburg (0,4%), Polonia (0,5%) și Cehia (0,8%) cea mai mică.