Ministerul Finanţelor nu a susţinut Legea care prevede că, în cazul evaziunii fiscale de până la 100.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amendă şi nu închisoare în cazul celor care achită integral prejudiciul, a declarat, la Digi24, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
„Poziţia Ministerului Finanţelor a fost constantă. Nu am susţinut această lege. Odată cu promulgarea ei, am demarat o analiză să vedem exact care sunt consecinţele şi vom prezenta această analiză, plus o situaţie centralizată cu regimul juridic pe această chestiune din alte ţări. Suntem în contact şi cu Ministerul Justiţiei pentru această analiză. Poziţia noastră a fost constant împotrivă”, a explicat Nazare la Digi 24.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul. Legea, inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „Mitralieră”, a primit votul final din partea Camerei Deputaților pe 15 decembrie 2020, în ultima zi a legislaturii trecute. Deputații PNL și USR au votat împotriva inițiativei.
Actul normativ prevede că cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, infracțiune care în prezent se pedepsește cu închisoarea, scapă doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul, iar dacă dau și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.
Potrivit înregistrării electronice a voturilor, s-au pronunțat ”pentru” deputații PSD, Pro România și ALDE și ”împotrivă” cei de la PNL și USR. Deputații UDMR s-au abținut. Totuși, deputata PNL Viorica Cherecheș, mama primarului Cătălin Cherecheș din Baia Mare a votat în favoarea inițiativei. Viorica Cherecheș nu a mai fost pusă pe lista PNL de candidați la alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Legea a fost sesizată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului. Curtea a decis că legea este constituţională.
Potrivit actului normativ, care modifică legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale:
- La art. 10, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
- (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.
- După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(1 ) – (13 ), cu următorul cuprins:
- „(1 prim ) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;
- Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1 prim).
Inițiativa, semnată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, a intrat în dezbaterea parlamentară la finalul lui 2017, pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, între timp condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Adoptată în iarna lui 2018, cu voturile PSD, ALDE și UDMR, legea a fost atacată la Curtea Constituțională de PNL, USR și PMP.
În aprilie anul trecut, CCR – cu majoritate de voturi – a declarat legea neconstituțională.
Deputatul USR, Ionuț Moșteanu, a declarat, miercuri, la Digi24, că este nemulțumit după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul, precizând că este legea este o invitație la evaziune.
Pe de altă parte, senatorul liberal, Daniel Fenechiu, a susținut legea, cu argumentul că procesele de evaziune durează și costă statul, iar la capătul lor nu este recuperat nici prejudiciul, prin urmare ar fi mai eficientă varianta în care evazioniștii sunt încurajați să plătească prejudiciul când sunt prinși.