Sursa foto: Pixabay
Înainte de reuniunea de luni, 16 octombrie, a miniștrilor mediului din UE, s-a format o coaliție de națiuni condusă de Italia pentru a face presiuni în vederea includerii combustibililor sintetici și a biocombustibililor în standardele de emisii de dioxid de carbon pentru vehiculele grele – o măsură salutată de industria carburanților, dar căreia i se opun militanții ecologiști, scrie publicația Euractiv.
Așa-numitul “factor de corecție a emisiilor de carbon” (CCF) ar calcula procentul din amestecul de benzină și motorină care provine din surse regenerabile, cum ar fi combustibilii sintetici și biocombustibilii fără emisii de dioxid de carbon, deducând această proporție din emisiile de carbon calculate pentru camioanele diesel noi în conformitate cu normele privind emisiile de CO2.
Miniștrii mediului din cele 27 de state membre ale UE se vor întâlni luni pentru a discuta proiectul de legislație UE pentru a limita emisiile de dioxid de carbon provenite de la camioanele de mare tonaj, în speranța de a conveni asupra poziției Consiliului în vederea negocierilor cu Parlamentul European pentru finalizarea legii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Conform unei propuneri prezentate de Comisia Europeană în februarie, noile camioane și autocare ar trebui să obțină o reducere de 45% a emisiilor de CO2 față de nivelurile din 2019 până în 2030, urmând să ajungă la 65% până în 2035 și la 90% până în 2040.
Întrucât standardele trebuie îndeplinite de camioanele produse de producători în ansamblu (așa-numitele obiective pentru flote), acest lucru ar fi realizat în principal prin creșterea procentului de vehicule cu emisii zero, cum ar fi camioanele alimentate cu hidrogen și cele electrice.
Cu toate acestea, Italia susține că furnizarea de camioane și autobuze cu un amestec de benzină sau motorină care conține un procent ridicat de combustibili alternativi ar trebui să fie recunoscută ca fiind o contribuție la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Italia, țară în care se află producătorul de camioane IVECO, este interesată în special ca aportul biocombustibililor să fie luat în considerare pentru standardele de CO2 prin intermediul “factorului de corecție a emisiilor de carbon” (CCF).
Măsura este puternic susținută de industria petrolieră și de producătorii de carburanți regenerabili, care afirmă că “va completa adoptarea camioanelor cu emisii zero prin revizuirea regulamentului, care se concentrează în mod depășit pe evaluarea emisiilor de la țeava de eșapament”.
“Legislația actuală ignoră faptul că mixul real de carburanți nu este format 100% din combustibili fosili, ci conține o cotă în creștere constantă de combustibili regenerabili”, așa cum prevede Directiva UE privind energia regenerabilă, afirmă o declarație comună, publicată de industria combustibililor lichizi.
Cu toate acestea, criticii CCF spun că este doar o manevră de prelungire a duratei de viață a motorului cu combustie internă, ceea ce va încetini tranziția către camioane nepoluante.
Grupul ecologist Transport & Environment (T&E) a calificat propunerea CCF drept “cea mai recentă escrocherie a industriei petroliere”, adăugând că aceasta “nu va stimula apariția pe piață a altor combustibili alternativi”.
În schimb, ar acționa ca un “truc contabil” care ar “reduce efectiv obiectivele de CO2 pentru producătorii care ar trebui să vândă mai puține camioane cu emisii zero pentru a se conforma regulamentului”, a scris Fedor Unterlohner, managerul pentru politica de transport de marfă al T&E, într-o postare pe blog.
Un raport realizat de Consiliul Internațional pentru Transporturi Curate (ICCT), o organizație non-profit cu sediul în SUA, a constatat că, în cazul în care CCF ar fi adoptat, acesta ar reduce, de fapt, obiectivele privind emisiile de dioxid de carbon ale vehiculelor de mare tonaj cu 8 puncte procentuale în general – crescând numărul de vehicule cu motor cu combustie care ar putea fi vândute de producători.
Grupul pentru mobilitate curată susține, de asemenea, că CCF nu va contribui prea mult la creșterea nivelului de carburanți verzi în mixul de carburanți din Europa, deoarece producătorii de carburanți sunt deja obligați să crească ponderea carburanților alternativi în conformitate cu Directiva privind energia regenerabilă.
În plus, ICCT și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că un mecanism CCF ar “supraevalua reducerile de emisii de gaze cu efect de seră oferite de majoritatea combustibililor alternativi”, deoarece se presupune că emisiile generate de acești combustibili sunt zero, în timp ce “unii producători de biocarburanți trebuie să ofere doar 50% de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili”.
Industria combustibililor lichizi a contestat acest aspect, menționând că “toate definițiile propuse pentru combustibilii cu emisii neutre de dioxid de carbon respectă cerințele [Directivei privind energia regenerabilă], inclusiv plafoanele și criteriile de durabilitate”.
Alianța eFuel Alliance, o organizație care reprezintă companii din sectorul petrolier și auto care urmărește să stimuleze utilizarea combustibililor sintetici, a susținut că supraviețuirea motorului cu combustie este necesară pentru a asigura investițiile pe termen lung în producția de combustibili sintetic.
“De ce ar trebui ca investițiile mari în combustibili lichizi să aibă un viitor dacă, pe de altă parte, autoritatea de reglementare elimină treptat motorul cu combustie, de care am avea nevoie, desigur, pentru a avea o piață pentru combustibili lichizi?”, a declarat jurnaliștilor Ralf Diemer, directorul general al organizației.
Este de așteptat ca, în urma discuțiilor de astăzi, Consiliul de Mediu să ajungă la un acord asupra poziției sale, pregătind o confruntare cu negociatorul șef al Parlamentului European, eurodeputatul Verzilor Bas Eickhout, mai scrie publicația citată.