Trader pe Bursa / Chris Liverani - Unsplash
Investitorii la bursă vor plăti impozit pe câștig din tranzacții de numai 1% pentru deţinerile de peste un an şi 3% pe cele mai mici de un an, după ce președintele Klaus Iohannis a adoptat un proiect de lege pentru scăderea acestei taxe de la 10%. Un consultant fiscal susține că această măsură introduce noi privilegii, în contextul în care România s-a angajat prin PNRR să elimine gradual scutirile și tratamentele fiscale preferențiale. Bursa de Valori București susține inițiativa. Măsurile se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.
„Bursa este tot mai prezentă în universul cotidian al românilor și urmează să devină, de la începutul anului viitor, și mai accesibilă potențialilor investitori. Credem că atât adoptarea impozitării diferențiate a câștigurilor de capital, cât și reținerea la sursă a impozitelor, vor avea un impact major asupra dezvoltării bursei românești. Și nu doar asupra pieței de capital, ci și asupra economiei, prin creșterea capacității de finanțare pentru antreprenorii români. Mecanismele bursiere au devenit în ultimii ani tot mai folosite, atât în mediul privat, cât și public, pentru finanțare. Acum, prin simplificarea impozitării sunt create premisele creșterii acestei capacități de finanțare”, a declarat Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București.
„Promulgarea de către Președintele României a legii de simplificare a impozitării investitorilor pe piața de capital, ultimul pas dintr-un demers inițiat în toamna anului trecut, ne face tot mai încrezători în perspectivele de dezvoltare a pieței și a rolului pe care aceasta poate și trebuie să îl aibă în economia românească. Nu am fi fost în acest punct fără susținerea din partea întregii comunități a pieței de capital, a tuturor celor care au pus umărul la creionarea și transpunerea unei idei într-o lege care să vină în sprijinul românilor și al economiei românești. Le mulțumim inițiatorilor legii, precum și Autorității de Supraveghere Financiară, Asociației Administratorilor de Fonduri, Asociației Române a Băncilor şi Asociaţiei Brokerilor care au crezut în acest demers”, a declarat Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Inițiativa legislativă privind modificarea și completarea legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, care include simplificarea impozitării investitorilor din piața de capital, a fost înregistrată în Senat pentru dezbatere în 13 octombrie 2021 și adoptată de senatori la începutul lunii februarie 2022. Camera Deputaților, for decizional, a adoptat legea în 20 aprilie 2022. Inițiatorii proiectului legislativ sunt deputaţii PNL Sebastian Burduja (acum ministru al Cercetării și Digitalizării), Gabriela Horga, George Tuţă şi senatorul USR Claudiu Mureşan.
Inițiativa propune reducerea impozitului pe câștig din tranzacții de la 10% la 1%, pentru titluri deținute mai mult de un an, respectiv 3% pentru titluri deținute mai puțin de un an.
De asemenea, proiectul propune implementarea unui sistem de reținere la sursă și eliminarea obligativității de declarare a pierderilor, așa cum este în prezent.
„Scopul este simplificarea regimului fiscal pentru investitori, ceea ce va duce la creșterea numărului de persoane fizice care investesc pe piața de capital din România, atât în mod direct cât și prin fondurile de investiții. Totodată, sunt vizate creșterea eficienței și a gradului de colectare la bugetul statului a taxelor aferente câștigurilor de capital”, afirmă inițiatorii.
Aceștia susțin că mecanismul actual de calcul, declarare și plată a taxelor din câștigurile de capital este greoi și descurajează investitorii persoane fizice. Deși suntem a doua cea mai mare țară din regiune după Polonia, ca populație, România are între 15.000 și 20.000 de investitori activi în mod direct pe bursă, față de 250.000 câți are Polonia. Peste 300.000 de români dețin investiții în fonduri de obligațiuni (în principal obligațiuni guvernamentale). Profitul anual mediu al acestor investitori este în jurul valorii de 300-400 RON, iar în cazul vânzărilor acești investitori sunt obligați să depună declarații pentru valori de 30-40 RON, în condițiile în care investițiile directe in obligațiuni guvernamentale sunt neimpozabile.
Inițiatorii susțin că impactul bugetar inițial va fi negativ, cuprins între 31 si 49 milioane lei pentru fiecare an, însă afirmă că pe termen lung impactul va fi de fapt pozitiv. „Considerând că, în urma măsurilor fiscale propuse, vor fi redirecționate într-un termen scurt către piața de capital 1 mld. EUR din cele peste 30 mld. EUR depozite bancare nete deținute în momentul de față de către populație, putem spune că s-ar genera, luând în calcul și participarea investitorilor instituționali (străini), finanțări de cel puțin 2 mld. EUR prin piața de capital. Aceste finanțări vor genera profituri adiționale în companiile ce vor fi finanțate de cel puțin 200 mil. EUR (considerând un ROE de 10%), generând mai departe venituri suplimentare anuale de minim 32 mil. EUR la bugetul de stat prin impozitarea acestor profituri adiționale”, arată ei. Pe termen lung, inițiatorii estimează un impact pozitiv de 150 de milioane de euro.
Totodată, inițiatorii susțin că va exista și o simplificare la nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Astfel, se reduce numărul de persoane care ar fi obligate să depună și să completeze declarația unică, ca urmare a reținerii impozitului la sursă de către un număr de 18 societăți de administrare a investițiilor și 23 de societăți de servicii de investiții financiare. În acest context interacțiunea ANAF s-ar realiza doar cu un număr de 41 de societăți comerciale, care astfel ar reține la sursă și ar plăti impozitul pe câștig în fiecare lună, spre deosebire de situația curentă, în care sunt implicați mii de contribuabili, fiecare cu declarații anuale proprii.
Specialiști: Noi excepții / Privilegii, privilegii
Consiliul Concurenței arăta, în punctul de vedere transmis cu privire la acest proiect de lege, că propunerea instituie o nouă categorie de excepții în sistemul de impozitare a veniturilor, în acest caz pentru investitorii care activează pe piața de capital.
„Acest lucru nu este în linie cu eforturile de uniformizare a legislației din domeniul impozitării veniturilor, asumate de România prin PNRR, fiind în dezacord și cu poziția exprimată de Consiliul Fiscal care a pledat în numeroase rânduri pentru un sistem fiscal echitabil, prin eliminarea excepțiilor legiferate pentru anumite domenii de activitate”, menționează Consiliul Fiscal.
În ceea ce privește impactul bugetar, Consiliul Fiscal spune că este de dimensiuni reduse, nefiind de natură să producă efecte semnificative asupra bugetului general consolidat. Astfel, instituția a dat aviz favorabil.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș susține că acest proiect de lege creează noi privilegii, deși România s-a angajat prin PNRR să elimine treptat scutiri și facilități fiscale.
„Urăsc privilegiile! De ce le urăsc? Pentru că știu că nu există prânz gratis! Cineva plătește pentru aceste privilegii, iar – de obicei, plata vine de la fraierii care nu găsesc o ușă deschisă la politicieni pentru a primi și ei privilegii!”, scrie Biriș, pe Facebook.
Biriș vine cu o serie de argumente pentru care inițiativa este nepotrivită, respectiv:
„1. În primul rând, impozitul de 1% pe câștig este derizoriu în comparație cu cel de 10%. La Electronică, atunci când într-un nod intră un curent de 10 ori mai mic decât celălalt, îl neglijăm. Așa e și impozitul asta, neglijabil. Asta induce alte privilegii… Divide et impera rulz!
2. În al doilea rând, să nu uităm că bursele au fost pe un trend serios de creștere în ultimii ani, creștere stimulată de lichiditatea imensă generată de tiparniță și de dobânzile foarte mici. Ce se va întâmplă, când – previzibil pe fondul scăderii lichidității și a creșteri dobânzilor, trendul se va inversa? Investitorii pe bursă vor plăti impozit doar pe câștig (puțin) și vor suporta din buzunar pierderile? Nu vor plânge pe umerii politicienilor pentru a reveni la vechile reguli? Sigur asta vor face, că deh! – trebuie stimulați…
3. În al treilea rând, cum poți justifica diferența dintre 1% și 10% pentru alte tipuri de câștiguri, cum ar fi cele din crypto? Alea nu sunt tot investiții? Nu era oare mai eficient să dai același tip de tratament fiscal la TOATE investițiile, să creezi level playing field fără să adaugi la rahatul în care deja e bugetul?
4. În al 4-lea rând, cum poți justifica că un investitor care stă în față unui calculator sau dă prin telefon instrucțiuni unui broker să „joace” pe Bursă are de plată 1% impozit pe câștig, iar un antreprenor care muncește ani de zile să construiască o companie (sau unul care își riscă banii alături de un antreprenor ca angel sau private equity investor) pe care mai apoi o vinde are de plată de 10 ori mai mult???
5. Nu în ultimul rând – și mă opresc aici cu argumentele contra (deși mai am vreo câteva), cum poți justifica o astfel de măsură (ca, de altfel, și recent votata scutire la agricultură) în contextul în care tu ca țară te-ai angajat prin PNRR (în schimbul a multe miliarde de la UE) să elimini gradual scutirile și tratamentele fiscale preferențiale?”
Biriș trece în revistă și faptul că România a mai avut cota de impozit de 1% aplicată investițiilor la bursă. Ea a fost introdusă în 2004 de fostul ministru al Finanțelor, Mihai Tănăsescu (PSD), care era investitor pe bursă. Însă o cotă diferențiată de impozit aplicată atunci a dus la o grevă a brokerilor. Totodată, această cotă diferențiată de impozit a dus la crearea altor cote scăzute de impozit, precum cele la tranzacții imobiliare.
„Am mai avut această cotă de impunere și anterior anului de grație 2004, an în care a fost introdusă cota unică de 16%. Atunci, pentru fraierii care câștigau din salarii sau profesii libere, impozitul era de de 40% + contribuții, pe bursă era 1% (evident, fără contribuții). În decembrie 2004, ministrul de atunci al Finanțelor, cunoscut investitor pe bursă, a considerat că bursa „trebuie stimulată”, deci 16% cota unică nu trebuie aplicată și la câștigurile lui… Oricât am încercat să explic că sunt alte metode (reportarea pierderilor 5 ani, losses caried back sau chiar impozitarea doar a sumelor retrase – impozit amânat deci) de stimulare a Bursei și că nu trebuie excepții de la cota unică, a fost degeaba…
După care, un alt politician (celebru și influent la acea vreme) și-a adus aminte că făcea ceva tranzacții imobiliare și – cum breșa fusese deja făcută, a obținut ca nici câștigurile din tranzacții imobiliare să nu fie supuse cotei unice…
La scurt timp, ministrul investitor pe bursă vorbea de creșterea TVA pentru acoperirea ”găurii” făcute de cota unică… Nu s-a întâmplat atunci, pentru că, ușor, ușor, și ”din cauza” unora ca mine, ”găurile” au fost închise. Pe bursă nu chiar ușor, impozitul diferențiat (1% pentru câștigurile din vânzarea acțiunilor deținute mai mult de 1 an, 16% pentru câștigurile ”speculative”, aka vânzări după mai puțin de 1 an, câștigul fiind determinat pe baza prețului mediu ponderat, pe fiecare titlu) creând un haos care a dus la greva brokerilor, care pur și simplu nu mai știau cum să calculeze ce trebuiau să rețină, așa că s-a făcut 16% pentru toți… Ulterior, ”revoluția fiscală” făcută de Dragnea a dus cota unică la 10%.
Acum văd că luăm lucrurile de la capăt, că nu am învățat nimic din greșelile trecutului!”, conchide Biriș.