INTERVIU Edward Crețescu: Sperăm ca sectorul IT să ajungă la 12% din PIB în următorii 10 ani. Eliminarea facilităților fiscale a rupt din avântul industriei

Edward Cretescu, Regista

Industria de IT din România și-a mai pierdut din efervescența din pandemie, însă tot înregistrează o creștere robustă și este un motor pentru întreaga economie a României, spune Edward Crețescu, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS) și CEO al Regista, într-un interviu pentru Economedia. El speră ca industria să tindă spre o contribuție de 12% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în următorii 10 ani.

Amintim că, după un 2023 de turbulențe în a doua cea mai mare piață IT a țării, la Cluj, marcată de concedieri și chiar închideri de firme, și 2024 aduce probleme pentru programatori. Piața, deja afectată de modificări fiscale și pierderi de facilități, suferă și pe alte planuri, după cum Economedia a scris deja AICI.

„Piața din România nu prea mai e doar locală. Suntem conectați la nivel global, tot ceea ce se întâmplă la nivel global se răsfrânge bineînțeles și asupra pieței din România și asupra companiilor din România. Așa că nu este total neașteptat. În condițiile în care multe companii multinaționale lucrează cu foarte multe centre de excelență din România, atunci inevitabil disponibilizările, din păcate, se vor întâmpla. Dar depinde de fiecare companie în parte”, spune Edward Crețescu.

„Industria de IT din România este un motor pentru întreaga economie”

Președintele ANIS afirmă totuși că IT-ul continuă să fie un motor al economiei românești.

„Piața în România este totuși în continuă creștere. Deși există disponibilizări ca o reacție la problemele globale – pentru că suntem într-o situație geopolitică foarte, foarte delicată -, piața din România este în continuă creștere și o creștere robustă. Da, nu mai este efervescența din anii trecuți, în special de după pandemie, când a fost o creștere enormă – de personal, de proiecte, de încasări. Însă în continuare noi vedem o creștere robustă și sperăm noi să o accelerăm sau măcar să o păstrăm la nivel local. În continuare, industria de IT din România este un motor pentru întreaga economie a României și reușim să păstrăm stindard-ul destul de sus. În continuare, în special cu fondurile europene care au venit în ultimii ani în România, se fac foarte multe proiecte și din perspectiva guvernamentală, respectiv din perspectiva digitalizării administrației locale, naționale și guvernamentale, dar și în zona sectorului privat”, spune el.

Edward Crețescu consideră că sectorul IT din România va lua calea celui din Polonia, unde serviciile de outsourcing oferite au scăzut ca pondere din total, iar accentul s-a pus pe produse și valoare adăugată.

„Treptat-treptat, acesta cred eu că este mersul industriei. Noi avem companii de outsourcing excelente care practic au construit industria. Fără aceste companii de outsourcing nu ajungeam la nivelul la care suntem acum. Dar până la urmă o industrie evoluează în mod constant. Această industrie, reprezentată acum în mare parte de companii de outsourcing, credem și vedem că treptat-treptat ia modelul Poloniei. Polonia, de la aproximativ 80-90% servicii de outsourcing, acum a ajuns la 50-55%, restul fiind companii de produs, care fac produs în Polonia și care exportă. Într-un fel ne dorim și noi să ajungem la același nivel”, afirmă Crețescu.

El consideră că construcția de produse în România va oferi mai multă stabilitate și va adăuga plus valoare pentru întreaga industrie, însă asta nu înseamnă să ignorăm companiile de outsourcing.

„Este important ca în industrie să avem un mix de oameni care lucrează în outsourcing, un mix de oameni care lucrează în produs, de oameni care fac training-uri sau chiar și consultanță, să fie un echilibru pentru întreaga industrie”, a declarat el.

Sectorul IT reprezintă în prezent circa 8% din Produsul Intern Brut al României, dar Edward Crețescu speră ca acesta să ajungă la 12% din PIB în următorii 10 ani.

Reprezentantul ANIS consideră că accesul la o piață globală este un cuțit cu două tăișuri, pentru că, pe de o parte, produsele construite în România au acces și sunt folosite acum în întreaga lume. Pe de altă parte, companiile globale pot angaja direct experți români bine pregătiți, fără a fi nevoie să aibă sediul aici, în dauna companiilor locale.

Edward Crețescu susține că, momentan, inteligența artificială reprezintă o oportunitate pentru sectorul IT din România, iar o amenințare va deveni abia în viitor, peste 20-30 de ani, când vom ajunge la general purpose AI.

„AI are într-adevăr oportunitatea să devină un motor puternic de dezvoltare. Noi avem o oportunitate foarte bună, având experți de IT care pot să ajute să construiască modele de AI. Nu mă îngrijorez neapărat, cel puțin din perspectiva industriei de IT, legat de o posibilitate ca AI-ul să înlocuiască, cel puțin momentan. Asta pentru că în primul rând generative AI acum nu îți înlocuiește angajații. Eventual în viitor, în 20-30 de ani, când o să ajungem la general purpose AI, într-adevăr atunci este posibil să devină un fel de Robocop, ca să spun așa, atunci probabil vom avea anumite probleme. Dar până atunci cred că AI pentru România poate să fie o oportunitate magnifică pentru toți cei care au expertiză în IT”, spune el.

„Eliminarea facilităților fiscale ne-a luat din avânt”

Eliminarea facilităților fiscale din sectorul IT nu a venit într-un moment propice, spune Edward Crețescu, el considerând că măsura luată în acest moment a oprit avântul puternic al industriei.

„Eliminarea facilităților fiscale a fost și este în continuare o mare problemă pentru industria de IT din România. Noi considerăm că suntem într-un moment cheie de dezvoltare, în care avem o dezvoltare accelerată a industriei. Iar eliminarea facilităților fiscale practic ne-a luat din avânt. Era un moment nu foarte propice legat de aceste eliminări. Înțelegem de ce a fost luată această măsură și imboldul venit în primul rând de la Comisia Europeană și cu recomandarea de la Banca Mondială și de la alte entități multinaționale. Dar noi am protestat față de eliminarea acestor măsuri. Nu pentru că ele afectează industria sau companiile individuale, ci pentru că mai degrabă eram la un punct crucial de dezvoltare și eliminarea lor pur și simplu a rupt un pic din avântul pe care industria de IT îl avea”, spune Crețescu.

El propune ca pe viitor să existe și în România un model similar cu cel din Polonia de susținere a sectorului IT, respectiv o facilitate ca companiile să reinvestească profitul.

„Sperăm ca pe viitor să găsim anumite opțiuni pentru companiile care produc în România, să existe anumite beneficii fiscale, pentru că doar așa o să putem să dezvoltăm produse în România și astfel companiile să beneficieze din activități cu valoare adăugată. Polonia, de exemplu, are ceea ce se numește IP Box, un sistem prin care companiile care produc în Polonia și vin cu drept de proprietate intelectuală au o reducere de la 19 la 5% a impozitului pe profit. Scopul acelor facilități este ca compania respectivă să reinvestească profitul respectiv. Astfel, având o reducere aplicată pentru dreptul de proprietate intelectuală, după aceea poți să reinvestești și să crești. Până la urmă o companie își dorește să crească, Guvernul își dorește ca fiecare companie să crească, economia să crească per total și bineînțeles, există beneficii pentru fiecare om în parte. Dacă am reuși să replicăm modelul în România sau un model similar, nu trebuie neapărat să-l luăm unu la unu pe cel din Polonia, dar să-l adaptăm pentru noi, atunci da, este mai mult decât bine”, conchide Crețescu.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. 12% din nimic este tot nimic iar eliminarea facilitatilor fiscale a facut franjuri avantul economiei falimentare romanesti.

  2. Consider ca efectul major a fost cel legat de scaderile domeniului IT din exterior peste care s-a suprapus partea de eliminare a scutirii de impozit. Daca scutirea ar fi fost eliminata cand piata de IT externa era in crestere, 10% nu s-ar fi simtit asa mult si impactul ar fi fost rapid depasit.
    Dar pana la urma trebuia sa se intample si acest lucru. Scutirea de impozit a facut ca industria sa ajunga unde este acum si multe persoane sa nu emigreze, cum se intampla in anii 1996-2000 cand nu era aceasta scutire si era si impozitare progresiva.
    Firme de produs sunt in piata de it inca din anii 1991-96, doar ca erau putine si mai degraba exceptia. Iar pentru a avea firme de produs trebuiesc dezvoltate domenii conexe IT pentru ca nu programatorii fac produsul ci analistii, designerii si managerii de produs care in general nu provin din facutatile tehnice si din cele pentru care este produsul respectiv folosit in viitor, pentru a cunoaste cerintele si a le implementa in software. Ori pentru acest lucru trebuie ca educatia sa tina pasul cu dezvoltarea din IT, si multe alte industii trebuiesc sa se dezvolte pe laterala. Ceeace nu este chiar asa usor. Dar o sa vedem cum va arata viitorul in contextul actual mondial.

  3. Ok,platim noi cei cu salariul minin si pentru voi,eu am platit 47 de ani CASS si acum mai plates odata pentru ca am depasit un plafon de venit anual si trebuie sa platesc,impozit pe pensie,impozit pe dobanda de la banca si impozit la impozit voua va este bine cu mii de euro pe luna fara taxe nu?
    Merg la doctor ,nu sunt fonduri hai la doctor cu plata.Rusinica!

    • Fara taxe? Scutirea era doar pt impozit. CAS si CASS platim si noi, nu am fost vreodata scutiti de acestea. Asa ca stati calm, domnule si studiati problema inainte de a va face de ras.

      Este de inteles eliminarea scutirii de la plata impozitului. Totodata, poate ar fi frumos si de bun simt ca si contributiile sociale sa aiba un plafon, 10% CASS oricat ai avea salariul nu iti garanteaza servicii mai bune decat primesc altii. La medic, si noi astia “cu mii de euro pe luna fara taxe” stam la aceeasi coada cu voi astia de va plangeti ca nu platim, cat si cu alte categorii (someri, asistati social etc).

    • Nicule, habar nu ai despre ce vorbesti. Nu imi platesti tu nimic, CAS si CASS platim si noi, astia “cu mii de euro pe luna”. Dca stam bine si me gandim, este invers situatia, tu cu minim pe economie nu iti acoperi serviciile medicale, eu platesc 2400 ron lunar numai pt sistemul medical la care apelez maxim o data pe an.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.