România este în acest moment într-o tranziție de la prima generație de antreprenori la generația a doua, iar prin acest schimb de generații economia României trece de la faza de start-up la o fază de scale-up, a declarat Andrei Cionca, CEO & Co-founder Impetum Group, într-un interviu pentru Economedia.
„Am avut recent o discuție cu niște reprezentanți ai Camerei de Comerț din Dubai care înființează o rețea mondială prin care încearcă să aducă niște companii de oriunde în Dubai și de acolo să îi ajute să se expandeze global. Ei spuneau că provocarea cu care se confruntă acum economia Dubai este că se face trecerea de la generația a doua de antreprenori către a treia. România nu este în tranziția între generația a doua și a treia, ci România este în tranziția între generația întâi și a doua. Generația întâi a antreprenorilor a pornit în anii timpurii 1990, până în anul 2000 și închide un ciclu de 20-30 de ani în care afacerile s-au dezvoltat așa cum au putut. Acești antreprenori au beneficiat de o creștere foarte mare a pieței, dar nu au beneficiat de surse de capital disponibile, așa că au trebuit să se dezvolte doar prin profit reinvestit și prin sursele de capital atras, credit fie bancar, fie comercial”, spune Andrei Cionca.
El afirmă că, dacă ar fi caracterizeze în două cuvinte economia României de până acum, ar spune că „a fost într-o fază de start-up” și acum trece la scale-up.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Noi în 1990 nu aveam deloc economie, totul era centralizat, deci practic totul a fost un start-up până acum, niște încercări, niște pivotări. Unii au murit, alții au supraviețuit, au apărut alții noi. Și cred că acum trecem la o fază de scale-up, în care avem verticale pe care le înțelegem foarte bine, am înțeles bine unde capitalul românesc poate să aibă impact atât național, cât și regional. Găsim acum sursele de capital cu care noi să ajutăm aceste companii să crească, să crească rapid”, spune el.
Diferențiatorul pe care îl are noua generație de antreprenori astăzi este accesul la mai mult capital și mult mai multă educație, spune Andrei Cionca. El crede că în 10 ani vom vedea la București o bursă de valori mult mai ofertantă decât cea pe care o vedem astăzi, companii românești private mult mai puternice și expandate regional, fonduri de investiții foarte puternice, cu capital doar românesc sau și românesc și străin, și vom mai vedea investitori instituționali români, fonduri de pensii, care astăzi sunt aproape inexistenți.
Andrei Cionca afirmă că România este o piață de private equity (investiții de capital) insignifiantă și la început, comparativ cu vestul Europei, în Europa Centrală și de Est, dar asta arată foarte mult potențial.
„Un indicator la care ne uităm este raportul dintre investiții private equity supra PIB. Acest raport în Europa Centrală și de Est este de cinci ori mai mic decât raportul pentru Europa Occidentală. Și trebuie să avem în vedere și faptul că numitorul, adică PIB-ul Europei Centrale și de Est, este mai mic față de PIB-ul Uniunii Europene. Raportul între România și țările Europei Centrale și de Est este în continuare unu pe cinci. Deci în România raportul dintre investiții private equity supra PIB este de cinci ori mai mic în Europa Centrală și de Est și de 25 de ori mai mic decât raportul Uniunii Europene”, explică Cionca.
El spune că este obligatoriu ca România să dezvolte piața de private equite, dar alături și de celelalte instrumente de finanțare, cum ar fi piața de capital. „Noi trebuie să trebuie să dezvoltăm și să înțelegem foarte bine dezvoltare economiei românești pe multiple planuri, nu doar prin credit comercial și bancar cum am făcut până acum. Și dacă înțelegem că aceste instrumente publice prin piața de capital sau private prin fonduri de private equity au acest loc și ne deschidem un pic, eu cred că explozia economiei românești atunci se va produce cu adevărat”, afirmă Cionca.
Impetum Group a lansat recent cea de-a zecea ediție a studiului Confidex, un indice de percepție care măsoară încrederea managerilor români în economia României. „Am început acest studiu în trimestrul doi al anului 2020, în plină pandemie, în criză sanitară. Inițial am gândit acest proiect ca un jurnal de criză prin care am încercat să înțelegem ce se întâmplă atunci și să creăm un mediu prin care să încurajăm dezbaterile între manageri din diverse sectoare, ca să înțelegem foarte bine ce se întâmplă și să înțelegem de asemenea și care sunt remediile posibile pentru o scurtare a crizei. Ulterior, acest proiect de jurnal de criză a evoluat, suntem la a zecea ediție și ne-am dat că datele sunt extrem de valoroase, pentru că ne arată niște trenduri. Astfel, putem să înțelegem mult mai bine trendurile din economie. Și de asemenea măsurăm și percepțiile despre viitor”, spune Cionca.
La această ediție, indicele a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, ceea ce reflectă un optimism al managerilor români. Cum își explică Andrei Cionca acest optimist? „ Pe de o parte, sunt niște motive istorice, și anume că am trecut prin foarte multe crize. Astfel, managerii români, din punctul nostru de vedere, au devenit foarte rezilienți. Am avut criză sanitară, am avut criză economică, am avut criză a lanțurilor de aprovizionare, am avut o criză de desfacere, am avut o criză de provocată de inflație, creștere a dobânzilor. Ce mai poate să vină?”, spune el. Pe de altă parte, situația în prezent și în viitor, pentru România cel puțin, arată bine, arată el. „Avem aceste fonduri din PNRR care produc efectele de scară pe care le așteptăm în economia României. Da, avem o situație delicată în agricultură, dar în rest managerii din toate celelalte sectoare de activitate sunt la un indice de încredere peste 50%. Deci cumva România macroeconomic pentru următoarele șase luni arată bine”, mai afirmă Cionca. În plus, potrivit lui, la nivelul fiecărei companii, fiecare sector de activitate, managerii români văd foarte multe oportunități, astfel că ei au un focus pe dezvoltare.
În ce privește motivele de îngrijorare ale antreprenorilor, Cionca spune că există trei motive constante pe primele trei locuri. Primul dintre acestea este scăderea vânzărilor, a clienților și a comenzilor cu un procent de 27%, însă în scădere față de măsurătoarea precedentă. Potrivit lui Cionca, această îngrijorare arată însă un mental de dezvoltare și de creștere al companiilor. Cel de-al doilea motiv este lipsa forței de muncă, o îngrijorare care crește, la 23%, față de doar 15% acum șase luni. În special domeniul construcțiilor este cel afectat. Iar cel de-al treilea motiv este dat de rata inflației și creșterea prețurilor, mai ales în agricultură, la companii cu cifră de afaceri sub 5 milioane de euro. Aceste companii au fost dublu afectate, din cauza creșterii lente a prețurilor cerealelor. „Toate costurile lor, cu serviciile, cu inputurile, îngrășămintele ș.a.m.d. creșteau, a fost afectate de rata inflației, în timp ce, pe partea cealaltă, ce aveau ei de vândut, și anume cereale, aveau un preț în scădere constantă sau în stagnare”. Cel de-al patrulea motiv de îngrijorare este instabilitatea economică și politică, în creștere la 17 puncte procentuale, față de doar cinci acum șase luni. Aceasta se explică probabil prin apropierea alegerilor care ne fac să ne punem anumite întrebări legate de viitor, spune Cionca. Pe locul cinci în topul îngrijorărilor a scăzut impactul noilor măsuri fiscale, care în studiul anterior era pe locul unu.