Sursa foto: Forumul de afaceri Moldova - România: Capital Bridges
S-au implinit deja trei luni de când Anca Dragu, fost senator USR, fost ministru al Finanțelor în guvernul tehnocrat, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017 a fost numită funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. A fost o mutare care a surprins multă lume, dar a pentru alții a fost încă o dovadă a felului în care România cooperează cu Republica Moldova pentru aducerea acestei țări în Uniunea Europeană.
Sprijinul României nu se manifestă doar la nivel economic, ci și prin trimiterea de experți care să contribuie la reformele și negocierile necesare integrării europene. Pe această listă, potrivit Europa Liberă, se mai regăsesc nume precum Anca Boagiu (fost ministru al Transporturilor și apoi al Integrării în Europene în România). Este consultant la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR) al Republicii Moldova în materie de transport, reţele transeuropene şi dezvoltare regională; Daniel Funeriu (fost ministru al Educației în România și consilier prezidenția), iar în Moldova este consultant la Ministerul Educației și Face parte din echipa Înalților Consilieri ai UE în Republica Moldova; Nicolae Grigore – consilier la Banca Națională a Moldovei. Fost angajat la BNR, este expert în supravegherea prudențială și lupta contra spălării banilor.
Anca Dragu a fost în aceste zile la București, unde, printre altele a participat la Forumul de afaceri Moldova – România: Capital Bridges, eveniment la care au luat parte premierii celor două țări, șefii parlamentului, șefii instituțiilor de supraveghere și reglementare a piețelor financiare și de capitale, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului de afaceri.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Economedia a vrut să afle de la Anca Dragu ce bilanț poate face la trei luni de mandat în fruntea băncii centrale de la Chișinău.
Reporter: Sunteți guvernator al Băncii Republicii Moldova de trei luni, ce ați găsit în sistemul bancar de acolo? În România, singura veste pe care o auzim de câțiva ani despre sistemul bancar e “furtul miliardului. Care e impresia dvs. după trei luni?
Anca Dragu: Sistemul bancar este unul solid, bine capitalizat, cu lichiditate foarte bună. Acționariatul sectorului bancar a fost semnificativ schimbat. Acum avem 93% capital dinspre Uniunea Europeană. Vedem o activitate de intermediere financiară mai scăzută decât ne-ar plăcea să vedem, respectiv tiv creditul raportat la persoane este de 23%. Media europeană este de aproape 90%, țări din regiune sunt undeva la 50-60% adică există încă o reținere în a avea o activitate, o intermediere financiară în forță.
E adevărat, ratele mari ale inflației din anii 2022-2023 la început n-au permis o activitate de intermediere financiară solidă. La la 34% inflație, peste 20% rata dobânzii, e clar nu poți finanța credit sau nu poți acoperi o nevoie de investiții, de consum printr-un credit bancar. Dar în acest moment, la o rată a inflației de puțin peste 4% și o rată de politică monetară de 3,75% cred că putem să ne așteptăm la o dinamizare a cererii de credit. În acest moment suntem în discuții, eu personal sunt în discuții și cu băncile și cu firmele să identific de ce au nevoie și unii și alții pentru ca această activitate de creditare să fie 1 mai accentuată.
Reporter: Și credeți că principala piedică este inflația? Sau sunt și alte probleme la nivel de sistem bancar? La nivel de bancarizare, ca să zic așa, că din ce îmi spuneați mai devreme, cifrele îmi aduc aminte de România în începutul anilor 2000, cu dobânzi de 40%.
Anca Dragu: Da, da, da, sunt mai multe elemente. Da, nivelul de bancarizare, dar uitați ce am făcut de curând să lansăm plățile instant, care înseamnă că orice persoană care are un cont într-o bancă poate face plăți instant instant, în câteva secunde, la costuri zero, pentru sume de până la 5.000 lei moldovenești. Acest lucru cu siguranță contribuie la creșterea bancarizării. Apoi, și în zona companiilor, discut cu instituțiile financiare internaționale să găsim proiecte prin care companiile să devină mai bancabile. Și știți că și în România este această discuție de foarte mulți ani.
Adică să fie mai bine capitalizate, să aibă planuri de afaceri mai bine scrise, așa cum știu băncile să le citească, să aibă această tendință firească, să urmărească un cash flow așa cum face banca, deci cumva să-i pun la aceeași masă băncile și companiile. De ce e atât de important? În primul rând pentru a crește această intermediere financiară, pentru a aduce mai mulți bani către investiții și consum, dar să ne și pregătim pentru partea de cofinanțare, fonduri de preaderare, care au nevoie de cofinanțare. Companiile trebuie să fie capabilă să intri în aceste finanțări, iar băncile să ofere cofinanțare. Și știm din exemplul României că au fost dificultăți în anii 2000 pe finanțare.
Deci, cumva, și să mă întorc la prima întrebare, locul și rolul meu la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, cred că exact asta aduce o persoană care știe ce înseamnă negocierile cu Uniunea Europeană, care știe ce înseamnă instituții europene, cum te poți, cum poți folosi toate regulile în favoarea ta.
Reporter: Pentru investitori, cea mai mare temere ar putea fi, cum s-a spus în cadrul conferinței, contextul geopolitic, de fapt, conflictul de la graniță și tot ce se întâmplă în jurul Republicii Moldova, Transnistria, chiar e toată situația complicată. Pentru ei, este o poliță de asigurare faptul că sunt deschise negocierile la Uniunea Europeană, se simte lucru ăsta într-un flux de capital sau ar veni oricum către Republica Moldova, pentru că e o economie tânără, dinamică?
Anca Dragu: Deschiderea negocierilor, statutul de seară candidată și începerea negocierilor contează foarte mult pentru investitori.
Este un mesaj pozitiv, în mesaj de încredere. Știm bine că țările care au trecut prin această etapă au cunoscut o serie de reforme, au avut un flux mult mai mare de investiții străine și acesta a condus la creșterea economiei, la bunăstare. România a început în 2000, era undeva la venituri, la standard de viață, să spun așa, venituri per capita, puterea de cumpărare, cam unde este și astăzi Republica Moldova. La momentul aderării României, acest indicator aproape s-a dublat. De ce? Tocmai pentru că în perioada de preaderare au venit reforme pe de o parte, dar și bani, bani privați, bani europeni și a făcut ca aceste elemente au făcut ca economia românească să arate cu totul altfel. Eu anticipez asta se va întâmpla și în Republica Moldova și de asta spun că cine nu vine acum la Chișinău, nu vine în Moldova să investească va regreta, pentru că e un tren pe care investitorii ar trebui să-l prindă.