Sursa foto: Pixabay.com
Intel va cheltui peste 30 de miliarde de euro pentru a construi două fabrici de producţie a cipurilor în Magdeburg, ca parte a eforturilor sale de expansiune în Europa, un acord salutat de cancelarul Olaf Scholz drept cea mai mare investiţie străină din Germania, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Berlinul a convenit cu producătorul american de cipuri subvenţii în valoare de aproape 10 miliarde de euro, a spus o persoană familiarizată cu problema, mai mult decât cele 6,8 miliarde de euro pe care le-a oferit iniţial companiei Intel pentru a construi două facilităţi de vârf în oraşul din estul ţării.
CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a spus că este recunoscător guvernului şi landului Saxonia-Anhalt, unde se află Magdeburg, pentru ”împlinirea viziunii unei industrii de semiconductori vibrante, durabile şi de vârf în Germania şi UE”.
Sub Gelsinger, Intel a investit miliarde în construirea de fabrici pe trei continente, pentru a-şi restabili dominaţia în fabricarea de cipuri şi a concura mai bine cu rivalii AMD, Nvidia şi Samsung.
”Acordul de astăzi este un pas important pentru Germania ca locaţie de producţie de înaltă tehnologie şi pentru rezistenţa noastră. Cu această investiţie, ajungem din punct de vedere tehnologic pe cei mai buni din lume şi ne extindem propriile capacităţi pentru dezvoltarea ecosistemului şi producţia de microcipuri”, a spus Scholz după semnarea acordului, luni.
Acordul german marchează a treia investiţie importantă a Intel în patru zile. Vineri, compania a dezvăluit planurile pentru o fabrică de cipuri de 4,6 miliarde de dolari în Polonia, în timp ce Israelul a declarat duminică că Intel va cheltui 25 de miliarde de dolari pentru o fabrică acolo.
La nivel global, se preconizează că producţia de semiconductori va deveni o industrie de 1.000 de miliarde de dolari până în 2030, extinzându-se de la 600 de miliarde de dolari în 2021, potrivit McKinsey.
Atât Statele Unite, cât şi Europa încearcă să atragă mari jucători industriali, printr-un amestec de subvenţii de stat şi legislaţie favorabilă, Germania fiind îngrijorată de pierderea atractivităţii ca loc de investiţie.
Guvernul de la Berlin alocă miliarde de euro subvenţiilor, pentru a atrage companiile de tehnologie, pe fondul îngrijorării crescânde privind fragilitatea lanţului de aprovizionare şi dependenţa de Coreea de Sud şi Taiwan pentru cipuri.
”Dimensiunea angajamentului reafirmat şi sporit al Intel faţă de extinderea sa în Magdeburg vorbeşte mai tare decât cuvintele despre atractivitatea Germaniei ca locaţie de afaceri de înaltă tehnologie”, a declarat Robert Hermann, CEO al agenţiei guvernamentale Germany Trade & Invest.
Berlinul discută, de asemenea, cu TSMC, din Taiwan, şi cu producătorul suedez de baterii pentru vehicule electrice Northvolt, despre înfiinţarea producţiei în Germania, după ce a convins deja Tesla să construiască acolo prima sa gigafabrică europeană.
Acordul de luni include ceea ce Intel a spus că este un sprijin guvernamental sporit, inclusiv stimulente, care reflectă sfera extinsă a proiectului de când a fost anunţat pentru prima dată în martie 2022.
Iniţial, Intel dorea să investească 17 miliarde de euro în uzina din Magdeburg, o sumă care aproape s-a dublat la peste 30 de miliarde.
“Acest lucru arată: Germania este o locaţie extrem de atractivă. Jucăm în fruntea concurenţei globale şi asigurăm locuri de muncă durabile şi calificate şi crearea de valoare”, a spus ministrul Economiei, Robert Habeck.
Prima fabrică din Magdeburg este aşteptată să intre în funcţiune la 4-5 ani după aprobarea de către Comisia Europeană a pachetului de subvenţii, a spus Intel.
Aproximativ 7.000 de locuri de muncă vor fi create în construcţii în prima extindere, plus aproximativ 3.000 de locuri de muncă de înaltă tehnologie la Intel şi zeci de mii de locuri de muncă în industrie, a declarat producătorul de cipuri din SUA.
Intel a anunţat anul trecut planuri de a construi un mare complex de cipuri în Germania şi facilităţi în Irlanda şi Franţa, deoarece încearcă să beneficieze de regulile de finanţare şi subvenţii mai uşoare ale Comisiei Europene.
UE încearcă să-şi reducă dependenţa de aprovizionarea de cipuri din SUA şi Asia.