Vedere aeriana a Bucurestiului. Inquam Photos / David Muntean
Pasajul Basarab, cea mai importantă lucrare de infrastructură rutieră din Bucureşti, încă nu este recepţionat, la 10 ani de la deschiderea circulaţiei. Primăria Capitalei nu a reuşit să facă recepţia finală a Podului care a costat peste 250 de milioane de euro pentru că antreprenorul nu a realizat toate lucrările prevăzute în proiect, iar foştii primari generali, Sorin Oprescu şi Gabriela Firea, au refuzat semnarea procesului verbal, potrivit unui răspuns al Primăriei Generale pentru Economedia.
Început de Băsescu, terminat de Oprescu
Pasajul rutier Basarab completează inelul principal al Capitalei şi face legătura între sectoarele 1 şi 6, între şoselele Titulescu şi Grozăveşti. Finanţarea europeană pentru Pasajul Basarab a fost obţinută în mandatului lui Traian Băsescu, iar contractul a fost semnat în 2006 atunci când Primar General era Adriean Videanu. Constructor a fost desemnată asocierea italo – spaniolă Astaldi – FCC, iar inaugurarea a avut loc în iunie 2011 în mandatul primarului Sorin Oprescu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Oprescu şi Firea refuză recepţia finală, Nicuşor Dan încă nu a început demersurile pentru recepţie
În iunie 2011, la momentul deschiderii circulaţiei, nu toate lucrările prevăzute în contract erau finalizate (trotuarul rulant, parcarea de sub pasaj, lifturile), iar în lipsa recepţiei întreţinerea pasajului a rămas în responsabilitatea constructorului. Elemente metalice au ruginit, rosturile de dilataţie sunt degradate, iar podul a început să se degradeze. În 2015, Consiliul General a aprobat trecerea pasajului la Administraţia Străzilor, a cărei activitate a fost preluată în mare parte prin înfiinţarea Companiei Municipale Străzi, Poduri şi Pasaje.
În 2015 şi 2018 au fost două încercări pentru finalizarea recepţiei, arată PMB pentru Economedia. „Au existat două încercări în acest sens, în anul 2015 și 2018, când, prin Dispoziție de Primar, au fost înființate comisii care să realizeze această procedura. Concret, în anul 2015 comisia constituită a admis recepția cu remedieri (inclusiv trotuarul rulant care face legătură între Gara de Nord și Gara Basarab, nefuncțional la acea dată), însă Primarul Sorin Oprescu nu a semnat procesul verbal de recepție. În anul 2018, o altă comisie a admis la rândul ei recepția, tot cu remedieri, care trebuiau realizate de către constructor în termen de 90 de zile. Procesul verbal de recepție nu a fost semnat de Primarul Gabriela Firea. Constructorul nu a executat lucrările solicitate, în concluzie comisia a propus respingerea recepției. Primarul Gabriela Firea nu a semnat procesul verbal de respingere a recepției”, a transmis PMB.
La aproape un an de la preluarea mandatului, actualul primar, Nicuşor Dan nici măcar nu a început demersurile pentru recepţia celui mai mare proiect de infrastructură rutieră urbană de după Revoluţie. „Primăria Generală a Municipiului București va demara procedurile necesare pentru recepția pasajului Basarab în cel mai scurt timp posibil”, precizează PMB.
Pasajul Basarab, video de la inaugurare:
Podul Grant, reparat aproape pe jumătate
Primăria Capitalei nu reuşit să termine lucrările de Reparaţii Capitale (RK) pentru Podul Grant şi nici nu poate estima când vor fi reluate. Pasajul Grant, deschis circulaţiei la începutul anilor 80, are o stare tehnică „nesatisfăcătoare” şi este una dintre cele mai importante căi de transport din Capitală, având şi linia tramvaiului 41. Lucrările de reparaţii au început în 2019 cu Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje şi o durată contractuală de 24 de luni. Proiectul s-a blocat la aproximativ o treime stadiu fizic de execuţie, în 2019 la 32%, iar anul trecut la 35% pentru că PMB a rămas fără bani.
„S-au executat lucrări pe:
- Pasajul principal sens Turda – Crângași (nefinalizate până la limita de proiect, respectiv intersecția cu celelalte căi de comunicație);
- Bretelele B,D,F și breteaua pietonală (nefinalizate până la limita de proiect, respectiv intersecția cu celelalte căi de comunicație).
Din totalul lucrărilor, la sfârșitul anului 2019, stadiul fizic realizat era în procent de 31,6%, iar pe parcursul anului 2020, până în luna iunie, au fost realizate lucrări doar în proporție de 3,2%. Din luna iunie a anului 2020, CMSPPB (Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje) nu a mai continuat lucrările”, arată PMB.
Reparaţii pentru podurile şi pasajele Eroilor, Operă, Ciurel, Timpuri Noi, Unirii şi Fundeni
Alte şase obiective de infrastructură rutieră din Bucureşti aşteaptă finanţarea pentru lucrări de reparaţii. Consiliul General a aprobat încă din ianuarie 2019 indicatorii tehnico economici pentru podurile de la Eroilor, Operă, Ciurel, Timpuri Noi, poduri construite înainte de Revoluţie. Pentru pasajul subteran de la Unirii (deschis în iunie 1987), investiţia a fost aprobată tot în 2019 cu un cost estimat de 97 milioane lei. „În ceea ce privește podurile și pasajele rutiere care au nevoie de intervenții sau reparații, s-a realizat Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) și au fost aprobați indicatorii tehnico – economici pentru 4 poduri (Operă, Timpuri noi, Eroilor și Ciurel) și 2 pasaje (Unirii și Fundeni)”, a transmis Primăria Generală pentru Economedia. Pentru aceste poduri şi pasaje expertiza arată o stare „nesatisfăcătoare”, adică o stare tehnică precară, fiind necesare intervenţii inclusiv pentru structura de rezistenţă.