INFOGRAFIC Bugetul Clujului, creștere spectaculoasă pe seama fondurilor europene. Principalele proiecte: centura, trenul metropolitan și metroul sunt în faza studiilor tehnice, plus refacerea marilor bulevarde

Bugetul municipiului Cluj-Napoca a fost pus în dezbatere publică, săptămâna aceasta. Proiectul prevede un buget general de 433,2 milioane de euro, mai mare cu aproape 23%, față de anul 2020. În lei, este vorba de 2,117 miliarde. Anul trecut, bugetul propus a fost de 1,68 miliarde de lei, iar cel realizat a fost de 1,72 de miliarde. Creșterea din acest an se regăsește mai ales la capitolul dezvoltare, care crește de 675 de milioane de lei la 1,04 miliarde. Bugetul de funcționare crește ușor, de la 1,01 la 1,07 miliarde de lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Sursele de venit

Cea mai mare parte a veniturilor municipiului în 2021 sunt veniturile proprii (1,75 miliarde de lei), la care se adaugă alocările guvernamentale și sursele proprii pentru școlile, spitalele și serviciile sociale și culturale aflate în administrarea primăriei (235 de milioane de lei) și un excedent bugetar din anii precedenți de 173 de milioane de lei. Din toate acestea se scad 49,4 milioane, transferuri între bugete.

Comparativ cu bugetul de anul trecut, veniturile proprii cresc spectaculos, cu 430 milioane de lei, de la 1,32 miliarde de lei. Creșterea vine, în cea mai mare parte, din fonduri europene și alte fonduri internaționale, în valoare totală de 607 milioane de lei, în 2021, capitol la care plusul este de 315 milioane de lei, față de anul trecut. Astfel, fondurile europene reprezintă 72,4 procente din creșterea totală a veniturilor proprii și reprezintă a doua cea mai mare contribuție la total, după sumele colectate din impozitele pe venit, în valoare de 638 de milioane de lei. Și aceste sume cresc, cu 30 de milioane de lei, față de anul trecut.

O creștere consistentă se înregistrează și la bugetul singurului spital administrat de primărie, Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca („Clujana”), care are la dispoziție 164,5 de milioane de lei, cu 28 de milioane mai mult ca anul trecut.

Pe de altă parte, se înjumătățește, de la 118 la 57 de milioane de lei, bugetul serviciilor de administrare a obiectivelor culturale, a parcărilor și cantina de ajutor social, prinse toate trei într-un capitol,

De asemenea, cresc și cheltuielile de personal, de la 227,4 la 240,7 milioane de lei, creștere unde cota cea mai semnificativă o dețin cheltuielile salariale, care se măresc de la 215 la 231 de milioane de lei.

Bugetul Clujului a atins prima dată un miliard de lei în anul 2014, după care a scăzut ușor în 2016, dar a revenit pe creștere în 2017. În 2018 a înregistrat o scădere importantă, din cauza modificărilor fiscale introduse de guvernul PSD. la alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit. În 2019 bugetul a revenit pe creștere, care a continuat și în 2020.

„Fără fonduri europene, bugetul Clujului ar fi mai mic decât în anul anterior. La fiecare leu pe care clujenii îl plătesc din impozite și taxe, aducem trei lei din fonduri europene”, a declarat primarul Emil Boc.

Principalele investiții urbane din proiect

Printre investițiile care se așteaptă să fie finalizare în 2021 se numără crearea mai multor parcuri și zone de agrement, achiziția de zece tramvaie noi, zece autobuze pentru transportul elevilor, modernizarea a două licee, modernizarea a două străzi importante, care fac legătura între centrul orașului și Parcul Central, reabilitarea termică a 23 de blocuri și construirea unor locuințe sociale.

De asemenea, va continua activitatea de extindere a benzilor dedicate transportului public și crearea de piste de biciclete.

Printre lucrările care au început sau pentru care s-au încheiat procedurile de atribuire a lucrărilor, dar nu vor fi finalizate în 2021, se numără reabilitarea bulevardului 21 Decembrie 1989, arteră majoră a orașului, care face legătura cu cartierul Mărăști, modernizarea parcului din spatele Teatrului Național, un nou pod peste Someș, reabilitarea sau modernizarea unor școli și grădinițe și actualizarea Planului Urbanistic General.

Foarte multe obiective de investiții sunt programate să înceapă în 2021 și să continue în anii următori, aflându-se în faze finale de atribuire a lucrărilor. Printre acestea se numără reabilitarea a cinci parcuri, reabilitarea malurilor Someșului, cu modernizarea platoului Sălii Sporturilor, reabilitarea străzii Mihai Kogălniceanu, considerată de mulți cea mai frumoasă din oraș etc.

Marile proiecte de investiții: centura, trenul metropolitan și metroul, la faza studiilor tehnice

Cele trei proiecte majore ale Clujului sunt centura metropolitană, la profil de autostradă, care va ocoli orașul prin sud, trenul metropolitan, în zona de nord, și metroul, care ar urma să fie un ax central de transport. Toate acestea sunt prinse în buget cu sume corespunzătoare etapelor în care se află. Astfel, centura are prevăzuți 17,5 milioane de lei, pentru studii urbane și diverse documentații, necesare pentru începerea procedurii de atribuire, iar trenul metropolitan și metroul vor fi finanțate cu 25,2 milioane de lei, pentru studii și documentații tehnice.

Găsiți aici proiectul de buget detaliat.