Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să crească în următoarele luni dar să scadă sub 2% până la finalul lui 2022, transmit agențiile Bloomberg şi Reuters, citate de Agerpres.
Villeroy, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, a apreciat că majorarea inflaţiei este temporară, fiind legată de creşterea preţurilor energiei şi de alte evoluţii, iar liderii din domeniul afacerilor i-au spus deja că se observă o scădere a preţurilor la unele materii prime.
“Majorarea inflaţiei, chiar dacă este ridicată, nu înseamnă că este o tendinţă pe termen lung. Nu cred că este începutul unei spirale, chiar dacă trebuie să rămânem extrem de vigilenţi”, a declarat oficialul BCE la postul de radio France Inter.
La întrebarea dacă BCE ar trebui să ia în considerare majorarea dobânzilor, acesta a răspuns că prima eroare care poată fi făcută în politica monetară este să reacţionezi exagerat la o variaţie temporară a preţurilor.
Pe plan global autorităţile se aşteaptă ca inflaţia să se atenueze pe măsură ce economiile revin la un nivel normal de activitate, deşi întrebarea principală este cât de curând se va întâmpla asta.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat luna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi investitori.
Potrivit unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2008 şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%. Analiştii se aşteptau ca rata anuală a inflaţiei să ajungă la 3,3% în septembrie.
În iulie, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie “mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.
Recent, Banca Centrală Europeană a revizuit în creştere proiecţiile privind inflaţia, pe fondul unei redresări mai rapide decât se estima, în urma pandemiei.
Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a apreciat că, deşi perspectivele privind inflaţia în acest an au fost revizuite în creştere, depăşind ţinta de 2% a BCE, actuala majorare este aşteptată să fie temporară, iar pe termen mediu inflaţia va fi sub 2%.
Rata inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 2,2%, depăşind ţinta de 2% a BCE, şi în creştere faţă de nivelul de 1,9% previzionat în iunie
Actuala creştere a inflaţiei este rezultatul unor factori temporari, cum ar fi preţurile mai ridicate la energie, a explicat Lagarde, astfel încât inflaţia va scădea anul viitor la 1,7%, faţă de nivelul de 1,5% previzionat în iunie.
În 2023, inflaţia ar urma să se situeze la 1,5%, uşor peste nivelul de 1,4% previzionat în iunie.