Sursa foto: Pexels
Trei asociații din industria regenerabilelor, RPIA (Asociația Industriei Fotovoltaice din România), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din Romania), reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, acuză Guvernul că defavorizează operatorii privați, când permite doar firmelor de stat să producă energie din surse regenerabile pe mai mult de 50 de hectare.
Recent, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere un proiect de ordonanță, despre care Economedia a scris AICI, care schimbă modul în care statul poate concesiona teren agricol pentru dezvoltări din domeniul energiilor regenerabile.
În anul 2022 a intrat în vigoare o limită de 50 ha pe care să se poată amplasa capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Însă MADR susține că aceasta a creat „un blocaj total al dezvoltării unor astfel de proiecte, pe terenurile categoria V, neproductive, degradate, ale statului român”.
Astfel, statul român vrea să schimbe legislația și vrea ca limita de 50 ha să nu se aplice pentru terenurile agricole situate în extravilan pe care se amplasează obiectivele de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile declarate de interes național.
În acest sens, MADR declară și 19 proiecte din regenerabile de interes strategic național cu impact asupra adecvanței sistemului energetic national, lista cărora Economedia o prezintă, atașat.
Modificările vin în contextul în care România pregătește investiții în domeniul energiilor regenerabile finanțate prin programul RePowerEU, pentru care România are alocate 1,4 miliarde euro, până în 2030.
Industria regenerabilelor: Doar societățile deținute de stat vor beneficia de măsuri
Industria de energie regenerabilă, prin cele trei asociații, reclamă că doar societățile deținute de stat vor beneficia de aceste măsuri și că ele „conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurențial incompatibil cu piața internă și cu prevederile legislației europene”. „Prevederile Proiectului OUG încalcă normele de concurență și de ajutor de stat și perturbă competitivitatea pe piața de energie”, afirmă industria.
Cele trei asociații cer Guvernului deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha pentru toți investitorii. „Atingerea țintelor naționale și europene privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile nu poate deveni o realitate decât prin eforturile comune și colaborarea între sectorul public și cel privat, precum și în baza unui cadru legislativ stabil și predictibil, capabil să asigure menținerea unui mediu concurențial echilibrat”.
„În contextul în care entitățile publice acționează pe piață în competiție directă cu operatorii privați, dezvoltând capacități energetice indistinctibile, nu există nicio justificare obiectivă pentru exceptări legislative în considerarea unui interes național superior. Măsurile preconizate conduc la acordarea unui ajutor de stat care creează un avantaj concurențial incompatibil cu piața internă și cu prevederile legislației europene, ca urmare a modificării condițiilor schimburilor comerciale într-un mod care contravine interesului comun”, potrivit RPIA, RWEA și PATRES.
Asociațiile spun că, în cazul de față, nu există niciun element obiectiv relevant de diferențiere între societățile deținute de stat și cele private care să justifice crearea acestor avantaje, ambele categorii de societăți dezvoltând același gen de proiecte și fiind competitori pe aceeași piață”, transmit asociațiile.
„Ca formă de justificare, Nota de Fundamentare menționează expres „blocajul total” cauzat de modificările aduse Legii fondului funciar. Subliniem că această situație nu este rezultatul amendamentelor recente, ci al interpretării arbitrare a Legii 254/2022 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care blochează sistematic procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan prin refuzul de a emite avizul privind clasa de calitate pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. MADR își motivează acțiunile prin referire la procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile, act normativ care nu a adus nicio modificare regulilor generale de edificare a construcțiilor, limitându-se doar la a introduce o nouă excepție referitoare la proiectele regenerabile de mici dimensiuni. Ceea ce s-a dorit a fi o înlesnire administrativă pentru proiectele de mici dimensiuni, este interpretat de MADR drept singurul temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile, în contradicție vădită cu dispozițiile Legii 18/1991 și Ordinului MADR 1056/2018 care reglementează în continuare procedura de introducere a terenurilor din extravilan în intravilan pentru realizarea construcțiilor”, mai spun cele trei asociații.
Asociațiile solicită astfel Guvernului reanalizarea proiectului de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului REPowerEU.
În Adresa transmisă premierului Nicolae Ciucă, asociațiile de profil au prezentat soluțiile legislative pentru eliminarea blocajului pentru toți investitorii din piață, respectiv deblocarea proiectelor care depășesc 50 ha, prin unul dintre următoarele mecanisme:
– introducerea unei prevederi în Proiectul OUG prin care să se elimine limita de 50 de hectare din art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 18/1991, astfel încât toate proiectele regenerabile să poată fi amplasate pe terenuri situate în extravilan având clasa de calitate III, IV sau V, indiferent de investitor și de suprafața terenului;
sau
– introducerea unei prevederi în Proiectul OUG conform căreia se prevede expres că obiectivele de investiții care nu se încadrează în art. 92 alin. (2) litera j) datorită faptului că depășesc 50 de hectare, procedura de autorizare se va derula potrivit art. 91 și 921 alin. (1) din Legea 18/1991 și art. 471 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului (respectiv prin introducerea terenului în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal, urmată de scoaterea din circuitul agricol a suprafeței relevante din respectivul teren în temeiul articolului 23 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții).