Întrebarea corectă a zilei e cât de mult vor crește taxele în 2025. Toate datele arată că România e în plină criză bugetară, iar anul viitor va veni corecția: creșteri de taxe și impozite, plus eventuale tăieri de cheltuieli bugetare. ”Corecția financiară”, așa cum a alintat-o guvernatorul Isărescu, e inevitabilă. Dar PSD și PNL, ajutate de presa cumpărată cu banii publici, încearcă să proiecteze o imagine triumfalistă, strict de uz electoral.
Criza bugetară seamănă cu cea din 2009 ca structură. Deficitul bugetar crește rapid și va ajunge la 7% din PIB, structura cheltuielilor statului e rigidă cu salarii și pensii ce nu pot fi tăiate, datoria publică e însă mult mai mare raportat la PIB (50% din PIB în acest moment față de circa 15% în 2009), inflația e în creștere. Și, tot ca în 2009, statul e profund nereformat, corupția e omniprezentă și nesancționată, evaziunea fiscală încurajată. Tabloul general e neliniștitor, o spun Comisia Europeană, FMI, OECD.
Ce diferență enormă între realitatea cifrelor seci și triumfalismul guvernului. ”Vom avea una dintre primele două creşteri economice din Europa şi din UE, vom avea o încadrare în deficitul asumat şi vom avea o dezvoltare fără precedent în România”, spunea premierul acum două zile. Nu trece o zi fără ca Ciolacu și Ciucă să anunțe o nouă performanță economică, un nou record, o nouă culme a bunăstării. Ce nu spun liderii coaliției e că această creștere economică are un preț mare, care va fi plătit cât de curând de populație.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cum a ajuns România în acest punct? Explicația simplă e oroarea PSD și PNL față de reforme. Sunt două partide de sistem, a căror forță se bazează pe clientelism. Adică oastea de partid angajată la stat și firmele mufate la contracte publice. Orice reformă care ar tăia din sinecurile de la stat sau ar reduce cheltuielile ineficiente ar vulnerabiliza aceste partide. Ele sunt condamnate să perpetueze acest model corupt, cu atât mai mult într-un an cu patru campanii electorale. A recunoscut-o și guvernatorul BNR, lucid, care a spus că e greu de așteptat reforme în 2024.
Declinul accentuat al indicilor macroeconomici a început în epoca PSD-Dragnea, cu cheltuielile fără discernământ de la buget pentru pensii, salarii și programe de subvenții. Debandada din banii publici s-a accentuat sub presiunea pandemiei și a războiului din Ucraina, dar aceste două evenimente nu sunt o scuză, pentru că ele sunt comune întregii regiuni.
Guvernele de coaliție Ciucă și Ciolacu au continuat să cheltuiască bani în neștire pentru a susține un stat obez, ba l-au și îngrășat mai tare, pentru că nici unul nu cunoaște și nu prețuiește cu adevărat mediul privat. În paralel, au evitat orice reformă reală a birocrației sufocante și au mimat până și reformele obligatorii din PNRR.
Ce înseamnă, de fapt, această lipsă de reforme? Că statul nu investește în mod real în creșterea valorii adăugate, ci folosește fondurile europene și banii împrumutați ca să mărească în neștire salariile bugetarilor și pensiile speciale. Cu alte cuvinte, populism electoral în loc de muncă grea pentru creșterea productivității.
Coaliția PSD-PNL a beneficiat de bunăvoința extremă a Comisiei Europene, care a închis ochii la numeroasele derapaje economice ale guvernelor doar pentru că România e esențială în efortul occidental de sprijinire a Ucrainei.
Protejată de tăcerea strategică a Bruxelles-ului și de autocenzura presei mainstream, coaliția PSD-PNL a inundat spațiul public cu propaganda care a pictat în roz tabloul economic. Și asta în ciuda faptului că realitatea arată ceva mai rău decât în poveștile spuse de marile trusturi controlate de moguli. Nu mai departe de ieri, chiar angajații din directa subordine a premierului Ciolacu au organizat un protest spontan pentru salarii mai bune, iar angajații din cultură boicotează evenimentul Noaptea Muzeelor. Alte categorii sociale sunt și ele în pragul grevei pentru că inflația le-a erodat serios veniturile.
De ce și-a permis guvernul să amâne la nesfârșit excesele? Pentru că a beneficiat și de clemența piețelor de pe care se împrumută. Investitorii externi continuă să investească în datoria publică atât cât timp România beneficiază de generoasele fonduri europene, e ancorată puternic în UE și NATO, e stabilă politic și e credibilă în aplicarea măsurilor de reformă fiscală. Dacă însă în 2025 nu vor fi luate măsuri fiscale radicale, resursa de credibilitate a guvernului se va epuiza rapid, după cum au spus pentru G4Media mai mulți reprezentanți ai unor mari fonduri de investiții care cumpără datoria României. Datorie pe care fix guvernele PSD-PNL au dus-o la 50% din PIB, deși premierul Ciolacu îi critica nonstop pe prim-miniștrii anteriori de dreapta.
Deficitul bugetar e pe cale să devină nesustenabil, iar politicienii din partidele de guvernare lucrează deja la proiectele pentru 2025. Toate scenariile sunt pe masă – creșterea TVA, creșterea impozitării veniturilor persoanelor fizice, creșterea impozitului pe profit și pe dividende, creșterea taxelor pe proprietate, dar nici o decizie nu va fi luată până la finalul alegerilor prezidențiale.
Un lucru este cert: cu cât guvernul amână mai mult reformele, cu atât măsurile de austeritate vor fi mai dure, iar impactul cu zidul realității mai brutal.