Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
Cu un consum intern la minime istorice, România vinde gaze la export. Azi, 14 iunie, la ora 08.00, ieșeau gaze din România către Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Cel mai mult, către unguri, 6,4 milioane de metri cubi. Către Moldova și Ucraina cantitățile sunt egale, câte 0,9 milioane de metri cubi.
Există și import de gaze, 4,9 milioane de metri cubi, din Bulgaria, sursa fiind însă alta, pentru că bulgarii nu au producție de gaze semnificativă. De aici pot fi gaze rusești, via TurkStream, azere sau gaze natural lichefiate și regazeificate, descărcate în porturile de la Mediterana, apoi intrate pe conductă pentru a ajunge la clienții din sudul Europei. Potrivit datelor din diagrama Transgaz, se poate vedea că importul din Bulgaria se face pe T1, una dintre cele trei conducte ce traversează Dobrogea și fac legătura între Ucraina și Bulgaria, pe la noi. Exportul către Ucraina se face tot pe T1, deci este de presupus că cei 0,9 milioane de metri cubi reprezintă doar tranzit de gaze prin România.
Către Ungaria, în schimb, este și gaz românesc care pleacă la export, dat fiind că, zilele trecute, când nu importam deloc, plecau oricum peste 4 milioane de metri cubi la unguri. Economedia.ro a relatat că sunt mai multe firme care exportă, printre care și Petrom.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Revenind la fluxurile de gaze din prezent, vedem cum producția internă curentă este de 23,2 milioane de metri cubi, se stochează în depozite 9,5 milioane de metri cubi. Consumul intern este de sub 10 milioane de metri cubi.
Despre consumul intern foarte scăzut, în special din cauză că industria energointesivă este aproape închisă, vorbește și directorul Transgaz, care operează Sistemul Național de Transport, Ion Sterian. El arată în schimb că lucrurile se vor schimba în perioada următoare. „În următorii 3-4 ani, în România, consumul de gaze naturale va crește cu circa 9-10 miliarde metri cubi de gaze naturale. Acest lucru se va realiza prin construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWH și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, prin construcția celor două centrale pe co-generare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWH și un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale, prin finalizarea lucrărilor, la sfârșitul anului, la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWH și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale, dar și prin repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale, prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an. În plus, trebuie să avem în vedere că un consum adițional de 2-3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde administrațiile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, RepowerEU, sau Programele Guvernamentale, precum Anghel Saligny”, a spus Ion Sterian, citat de Cotidianul.ro.
Dacă se va confirma că România își va dubla consumul de gaze în patru ani, atunci este, bineînțeles, nevoie de mai multe surse de gaz. Se leagă de faptul că în 21 iunie Petrom va anunța decizia de investiție comercială în extracția gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, de unde, tot peste patru ani, vor începe să iasă, treptat, până la șapte miliarde de metri cubi anual. Practic, aproape o dublare a producție actuale, de gaze, care este de circa nouă miliarde de metri cubi. Se pot adăuga gaze aduse din import, România fiind legată cu gazoducte cu toți vecinii, mai puțin Serbia. Sursa gazului poate fi Rusia, via Turcia și Bulgaria, Azerbaidjan, via Bulgaria, Ungaria, de la hub-ul Baumgarten Viena sau gaze natural lichefiate descărcate de pe metaniere în porturile grecești și turcești.