pixabay.com
O asociație care reprezintă marile grupuri internaționale denunță, într-o scrisoare adresată OECD, absența “aberantă” a dialogului și avertizează că un acord privind impozitarea multinaționalelor va fi dificil de aplicat, în lipsa unor discuții deschise, potrivit BFM TV.
Vocea multinaționalelor a fost puțin auzită după semnarea, în octombrie, a acordului privind o reformă fiscală istorică, care vizează instaurarea unui impozit minim mondial de 15% începând cu 2023.
Acum, marile companii multinaționale au decis să reacționeze public. Într-o scrisoare adresată în 16 noiembrie membrilor OECD, instanța internațională care a condus negocierile, “Business at OECD”, o entitate care reprezintă marile grupuri din cadrul OCDE, critică deschis metodele folosite.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Multinaționalele nu pun în discuție conținutul acordului, ci motodele folosite. Potrivit acestei scrisori, obținute de cotidianul Les Echos, absența dialogului cu statele membre este pur și simplu “aberantă”.
Entitatea afirmă că vocația sa rezidă în a “oferi sprijin tehnic și practic pentru ca OCDE să poată construi politici mai eficiente”. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. “Acest sentiment este împărtășit de toți membrii, indiferent de țară sau de sector”, potrivit sursei citate.
Organizația cere reluarea cât mai rapidă a dialogului, pentru a evita o aplicare dificilă a acordului.
“Ceea ce dorim acum să propunem este angajarea rapidă și profundă într-un proces de consultanță, formal, transparent și comprehensibil, privind modalitățile tehnice […], fără de care aplicarea Pilonului 1 și a Pilonului 2 se va dovedi foarte dificilă”.
După care urmează o ușoară amenințare: “Pericolul, în caz contrar, este ca numeroase grupuri să refuze pe viitor implicarea în procese multilaterale”.
Pascal Saint-Amans, arhitectul acestei reforme, afirmă că a auzit mesajul. “Vom crea un mecanism de consultare cu companiile asupra Pilonului 1 al acordului”, a declarat el.
Un mecanism care ar trebui pus în practică rapid, în condițiile în care obiectivul este ca reformele să fie puse în practică în 2023. Și un calendar dificil de respectat în condițiile în care fiecare țară trebuie să transpună acest acord în propria legislație.
În Statele Unite, administrația Joe Biden trebuie să convingă un Congres foarte reticent în fața acestei reforme, care afectează în principal multinaționalele americane.