Impozitul minim global: Bernard Arnault, a doua avere mondială, critică „efectele perverse” ale proiectului

Taxe pixabay.com

Al doilea cel mai bogat om din lume, patronul LVMH Bernard Arnault, nu crede că un impozit minim mondial de cel puțin 15% pe profiturile multinaționalelor, agreat în cadrul G7, va schimba prea mult datele, scrie BFM TV.

Arnault acuză „efectele perverse ” ale unui astfel de impozit, care ar viza în mod explicit giganții IT, cunoscuți sub acronimul GAFA.

“Dacă am înțeles bine, este vorba de a face să plătească acele companii care au sediul în Irlanda un impozit în Irlanda și nu în Franța”, argumentează el. “Companiile americane vor plăti acest supracost de impozit în Statele Unite iar ceea ce mie mi se pare justificat este ca acest impozit să fie plătit în Franța pentru profiturile realizate în Franța”.

Dumping fiscal

În realitate, G7 a căzut de acord asupra a doi piloni din cadrul reformei dorite de OCDE. Primul vizează o mai bună repartiție a “drepturilor de impozitare pentru cel puțin 20 % din profituri” pentru 100 cele mai mari companii din lume a căror marjă de profit depășește 10%. Majoritatea companiilor vizate fac parte din sectorul digital. Al doilea pilon este un impozit mondial pentru companii cu o rată minimă de 15%.

Această reformă vizează stoparea dumpingului fiscal care permite companiilor să transfere profiturile realizate între țări, direcționându-le spre zone cu rată minimală da impunere sau chiar inexistentă. Astfel, timp de ani de zile, GAFA (dar nu doar ele) plătesc puține impozite în Franța și declară impozitul în Irlanda, care are una dintre cele mai reduse rate europene de impozitare.

Un impozit minim ar avea sens dacă s-ar aplica în toate aceste țări. Aceasta este miza reuniunii G20 de la jumătatea lunii iulie, în Veneția, unde țări precum China vor trebui convinse să se alăture acestei mișcări. Dar chiar și în cadrul UE propunerea stârnește dezbateri. Irlanda nu are nicio intenție să majoreze rata de impozitare de 12,5% pentru companii, care în realitate este mult mai mică grație scutirilor și facilităților fiscale. Nici Ungaria nu vede cu ochi bun acest proiect.

Întrebarea ridicată de Bernard Arnault vizează deci statele recalcitrante: ce se întâmplă cu țările care vor menține o fiscalitate foarte generoasă? Consensul vrea ca țara de origine a companiei să taxeze direct diferența. Spre exemplu, dacă o companie americană își stabilește sediul în Bermude, cu o rată de impozitare foarte mică, Washingtonul va putea să taxeze diferența până la 15%.

Deci, dacă Irlanda nu se atinge de rata de impozitare de 12,5% (deciziile fiscale necesită unanimitate în UE), Statele Unite vor putea recupera diferența pentru companiile americane, chiar dacă profiturile acestora au fost realizate în state europene. În schimb, dacă este vorba de o companie franceză, cum este cazul grupului de lux LVMH, Parisul va putea recupera diferența.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: