Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Guvernul a adoptat vineri ordonanța privind principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2023. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a anunțat, după ședința de guvern, aprobarea acestui act normativ.
UPDATE Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, referindu-se la Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Codului Fiscal, aflată pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri, că Executivul a făcut tot ce a depins de el pentru eliminarea excepţiilor din acest act normativ, dar şi pentru a asigura mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate.
Ciucă a declarat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că pentru modificarea Codului Fiscal a dorit să aibă discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele şi sindicatele, dar şi cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Este o şedinţă în care adoptăm acte normative foarte importante, primul dintre ele fiind ordonanţa de modificare a Codului Fiscal. Domnule ministru, am înţeles că avem tot procesul finalizat. Am dorit încă de la început să avem un dialog atât cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu sindicatele. Acest dialog s-a derulat imediat după publicarea textului Ordonanţei în transparenţă publică şi, desigur, am avut dialog cu instituţiile internaţionale de specialitate, cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar, cu toţi cei care au putut să ne sprijine în demersul nostru. Prin măsurile pe care urmează să le stabilim în această ordonanţă de urgenţă, am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel încât, pe de o parte, să începem, aşa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepţiile, iar, pe de altă parte, să facem în aşa fel încât să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate, pentru a putea să continuăm încurajarea investiţiilor în economia românească”, a afirmat Nicolae Ciucă.
Știrea inițială
Recent, Ministerul Finanțelor a publicat o versiune actualizată a proiectului de ordonanță, iar printre cele mai importante modificări sunt amânarea eliminării impozitului specific până anul viitor și eliminarea posibilității ca o firmă să mai revină la regim de microîntreprindere odată ce a trecut la impozit pe profit.
Impactul bugetar estimat al noilor măsuri a fost revizuit în jos, la 1,19 miliarde lei în plus în 2022, de la 2,2 miliarde lei anterior, și la 10,5 miliarde lei în plus în 2023, de la 13,4 miliarde lei anterior.
Impozitul specific
Impozitul specific va fi eliminat abia de la 1 ianuarie 2023, măsura fiind amânată de la 1 august 2022.
Persoanele care au datorat impozit specific unor activități, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condițiilor de aplicare a acestui sistem de impunere și/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activități decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.
Microîntreprinderi
Majoritatea prevederilor rămân neschimbate, cu excepția unor clarificări.
Se introduce de la început „aplicarea opțională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor”, prevedere care nu făcea parte din proiectul anterior.
Însă o noutate este că o microîntreprindere nu va mai avea posibilitatea să se întoarcă la acest regim, după ce trece la regimul de impozit pe profit, chiar dacă va respecta din nou condițiile.
Ministerul Finanțelor menține prevederea de reducere a plafonului până la care o companie este încadrată drept microîntreprindere, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro.
Însă clarifică faptul că, pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum și celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022.
Totodată, se păstrează prevederea care instituie condiția ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%.
Există și aici clarificări, în ceea ce privește situația de suspendare a angajatului. Mai precis, condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită numai dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 zile. Totodată, în cursul unui an fiscal, se propune limitarea la un singur caz de suspendare și pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Se păstrează prevederea care instituie condiția de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
Totodată, Ministerul Finanțelor nu renunță la limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management.
Impozitul pentru jocuri de noroc crește până spre 25%, față de 40% inițial
Impozitul pentru jocurile de noroc va fi majorat de la 1% la numai 25%, față de prevederile inițiale care anunțau o majorare la 40%.
Pentru veniturile obținute din jocuri de noroc impozitul pe venit se determină prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit, asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator/plătitor de venituri de jocuri de noroc, cu cote de impunere de la 1% la 25%. Totodată, nu sunt impozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Impozitul pe dividende
Prevederile inițiale rămân neschimbate.
Mai precis, impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților.
Crește TVA la băuturi cu zahăr și bere fără alcool, de la 9% la 19%
Măsurile rămân neschimbate față de primul proiect.
Astfel, se vor exclude din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, și băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate. Astfel, pentru aceste produse se va aplica TVA de 19%.
Totodată, se va aplica aceeași cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi
animal, cât și pentru serviciile de restaurant şi de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră.
Măsurile se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2023.
TVA de 5% pentru livrarea de locuințe doar o singură dată
Măsurile rămân neschimbate față de primul proiect.
Ministerul Finanțelor propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice. Astfel, persoanele fizice vor putea să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.
Totodată, propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.
Scade plafonul până la care se acordă facilitățile fiscale în construcții, sectorul agricol şi în industria alimentară
Prevederile inițiale rămân neschimbate.
Ministerul Finanțelor propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.
Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.
Crește acciza la țigări
Prevederile inițiale rămân neschimbate.
Ministerul Finanțelor propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete.
Ministerul propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.
PFA. Scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real
Prevederile inițiale rămân neschimbate.
Astfel, plafonul până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative.
Plafon de venit neimpozabil pentru beneficii
Prevederile inițiale rămân neschimbate.
În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele:
- a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
- b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare;
- c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege;
- d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
- e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
- g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.
Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.
Se revizuiesc deducerile
Prevederile inițiale rămân neschimbate.
Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Deducerea personală cuprinde: – deducerea personală de bază; – deducerea personală suplimentară, și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
- a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depășesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.
- b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
– 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
– 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinți, în cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.
În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.