pixabay.com
Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul legii 5G, a anunțat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Proiectul dă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ce privește autorizarea proiectelor și exclude de facto compania chineză Huawei de la operațiunile de realizare a echipamentelor.
„Pe lângă oportunitățile tehnologice, economice și sociale deosebite, implementarea tehnologiilor 5G în România poate facilita manifestarea unor amenințări complexe la adresa securității naționale. Avem nevoie de o abordare coordonată și integrată a securității cibernetice a tehnologiilor 5G pentru diminuarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale. România a demonstrat că tratează acest subiect cu maximă seriozitate și este un partener de încredere la nivelul NATO și UE, aspect recunoscut și subliniat în mai multe rânduri de către partenerii europeni și Aliații noștri”, a afirmat Lucian Bode, care a contribuit la acest proiect pe parcursul mandatului la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
Potrivit lui, proiectul de lege are în vedere stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicații de interes naţional, inclusiv cele de tip 5G.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Astfel, vom avea la dispoziție un instrument solid în vederea diminuării riscurilor la adresa securității și apărării naționale. Totodată, prin acest proiect de lege, odată aprobat în Parlament, România nu exclude niciun producător de tehnologie, dar va putea condiționa prezența acestora de respectarea criteriilor stipulate în Memorandumul semnat de guvernele României și SUA privind securitatea rețelelor 5G”, afirmă Bode.
Potrivit proiectului, pentru a putea participa la construirea rețelelor de telecomunicații 5G în România, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiții concomitent:
- a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- b) are o structură transparentă a acţionariatului;
- c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;
- d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente
Or, în ce privește compania chineză Huawei, aceasta e supusă unor sancțiuni din partea SUA pentru conduită corporativă neetică și se supune unui sistem juridic opac – cel chinez – care nu impune practici corporative transparente.
Proiectul de Lege aprobat joi de Guvern mai prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Aviz conform însemnă aviz care trebuie respectat obligatoriu de premier.
Proiectul arată că avizul conform al CSAT ”se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale” – trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziție extrem de critică la adresa Chinei în general și a companiei Huawei în particular.
CSAT este o instituție condusă de președintele României, din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate. Președintele Iohannis a spus în repetate rânduri că își dorește ca România să realizeze rețeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO.
Mai mult, proiectul prevede ca și tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După 5 ani, acestea trebuie înlocuite.
Citește aici proiectul de lege integral
Acum, proiectul de lege va fi trimis în Parlament, unde va intra în dezbaterea ambelor camere. Pentru a fi adoptat, el trebuie votat de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis.