Sursa foto: Facebook/Adrian Câciu
Guvernul a adoptat luni legea bugetului de stat pentru anul 2022 și legea bugetului asigurărilor de stat pentru 2022, a anunțat purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.
UPDATE Administrația Prezidențială precizează că proiectul de buget a avut avizul Consiliul Suprem de Apărare a Țării. „Conform procedurilor de lucru ale CSAT, propunerile de buget pentru anul 2022 ale instituțiilor din domeniul apărării țării și securității naționale au fost avizate cu acordul individual al membrilor Consiliului”, arată o informare a instituției.
Știrea inițială
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a declarat că proiectul de buget pe anul 2022 este configurat pe următorul cadru economic: creștere economică de 4,6%, Produs Intern Brut pe anul 2022 de 1.317,3 miliarde lei, inflație medie anuală de 6,5%, câștig salarial mediu brut de 6.095 lei pe lună.
Veniturile bugetare la bugetul general consolidat sunt de 33,4% din PIB, față de 32,6% din PIB în 2021. Cheltuielile bugetare sunt de 39,2% din PIB, față de 39,7% din PIB în 2021. „Continuăm consolidarea fiscală, dar în mod echilibrat, atât pe cheltuieli, cât și venituri”, a spus Câciu.
Deficitul bugetar cash va fi de 5,84% din PIB, în termenii agreați cu Comisia Europeană în procedura de deficit excesiv. Deficitul bugetar ESA va fi de 6,24% din PIB. Deficitul structural va fi de 5,71% din PIB.
La construcția bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, s-a avut în vedere în principal majorarea punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei. Fondurile destinate plății pensiilor din sistemul public pentru anul 2022 sunt în sumă de 96,38 miliarde lei, respectiv 7,32% din PIB.
Q: De ce s-a aprobat bugetul fără avizul CSAT pe bugetele serviciilor?
A: Bugetul s-a aprobat cu avizul CSAT. Acest aviz există.
Q: Când a fost acest CSAT și de ce nu a fost făcut public?
A: Răspunsul este dat de Guvern. Ministerul Finanțelor vă spune că la baza acestui proiect de lege aprobat în Guvern a stat avizul CSAT, precum și celelalte avize cerute de lege, atât acizul comisiei de dialog social, avizul ces, avem opinia Consiliului Fiscal?
Q: Când a avut loc această ședință a CSAT și de ce nu s-a făcut transparent?
A: Aceste detalii vă vor fi date de secretarul CSAT
Q: Dumneavoastră ați participat?
A: Da
Q: Când?
A: Aceste detalii vă vor fi date de secretarul CSAT.
Q: Care este avizul CSAT?
A: Pozitiv.
Q: Pe toate bugetele?
A: Da.
Q: De la CES aveți un aviz negativ?
A: Este un aviz consultativ. Am ținut cont de ceea ce s-a scris, dar este un aviz consultativ.
Q: Ce vis-a repreoșat:
A: Nu comentez.
Q: Consiliul Fiscal a dat o opinie?
A: A dat o opinie pe care o consider pertinentă. Se mențin riscurile asupra consolidării pe venituri, pentru că statul trebuie să dovedească că își face consolidarea pe venituri. Aceasta va fi provocarea pe care nu numai Ministerul Finanțelor o va avea în vedere, ci chiar tot Guvernul.
Q: A fost bugeutl care a stat cel mai puțin în dezbatre publică, doar 24 de ore. De ce această grabă?
A: Stabilitatea financiară a țării. Legea bugetului este cel mai important document programatic care poate avea loc într-un an. Repercusiunile lipsei bugetului construiesc o volatilitate în zona echilibrelor macroeconomice și cel mai important și resimțit de către cetățeni este cursul valutar.
Q: S-ar fi depreciat leul?
A: Eu cred că acest risc se elimină în contextul în care pe de o parte avem aport de valută prin încasarea avansurilor de la PNRR și avem un proiect de buget. Sper să fie aprobat cât mai repede, poate de Crăciun.
Alte cifre din buget:
Fondurile bugetului de stat se repartizează astfel către autoritățile centrale:
- Ministerul Educației – +6% (32,48 miliarde de lei) față de execuția din 2021
- Ministerul Sănătății – 24,09 miliarde de lei în 2022, similar cu execuția bugetară din 2021
- Ministerul Energiei – -11,42% (3,43 de miliarde de lei) față de execuția din 2021
- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale – +17,48% (44,49 miliarde de lei) față de execuția din 2021
- Ministerul Agriculturii – +3,7% (24,6 miliarde lei).
- Ministerul Economiei – +62,8% (453 de milioane de lei);
- Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – -44% (2,57 miliarde lei);
- Ministerul Justiției – scădere de 9% la 5 miliarde lei;
- Ministerul Muncii si Solidarității Sociale – +6,7% (56,5 miliarde lei);
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – +17,9% (2,42 miliarde de lei);
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – +354% (12,8 miliarde de lei);
- Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – +0,62% (1,7 miliarde lei).