Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu nu respinge varianta finanțării și execuției autostrăzii Ploiești-Brașov prin sistemul de parteneriat public privat, dar spune că este prea devreme pentru astfel de scenarii, studiul de fezabilitate care va da costul aproximativ și soluțiile tehnice fiind departe de finalizare. Este prima reacție a ministrului de resort și vicepreședinte PSD după ce premierul Ciucă a invocat săptămâna trecută a cincea încercare a Statului de finanțare și execuție prin acest sistem. Aflat în Prahova, la deschiderea șantierului pentru primul lot al Autostrăzii A 7 Ploiești-Buzău, Grindeanu a subliniat că nu există nicio decizie oficială pentru finanțarea și implicit taxarea privată a șoselei de mare viteză mai ales după precedentele rateuri, iar un cost al proiectului poate fi calculat de-abia după finalizarea studiului de fezabilitate. Economedia a scris în exclusivitate despre costul relativ mare care a reieșit din prima analiză a Consitrans : peste 8 miliarde de euro, sumă care evident, nu poate fi acoperită nici măcar parțial prin POT.
,,Nu există o decizie de acest tip. Știu că s-a mai încercat în trecut de vreo trei-patru ori și n-a ieșit, dar pot să vă spun altceva. În acest moment ne aflăm în faza în care se lucrează la studiul de fezabilitate și la proiect, sigur că am avut nemulțumiri când am văzut durata care mi s-a părut foarte lungă dar e un contract atribuit, nu am ce să comentez. Suntem în acest stadiu. Când se termină studiul de fezabilitate se poate discuta despre diverse scenarii. Că venim cu finanțări pe fonduri europene pe viitorul exercițiu bugetar (POT 2021-2027) că se va încerca un proiect de tipul parteneriat public privat cred că e devreme, cred că în acest sens a fost declarația domnului prim ministru Ciucă. Deocamdată, să vedem unde ajungem cu studiul de fezabilitate”. a transmis Grindeanu.
Ce a declarat premierul Ciucă săptămâna trecută :
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
”Finanțarea nu poate să beneficieze de fonduri europene. Soluția pe care am discutat-o este cea a unui parteneriatul public-privat și ea trebuie asumată. Am avut în analiză trei opțiuni: fiecare dintre ele vizând fie folosirea împrumutului de la BERD, Banca Europeană de Investiții sau, așa cum spuneam, parteneriat public-privat”, a declarat pe 18 august premierul Ciucă.
Eșecurile PPP pe autostrada Comarnic – Brașov din ultimele decenii:
- Tentativa guvernului Năstase în 2004
Premierul Adrian Năstase și ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, au avut prima încerare de parteneriat public – privat pentru Autostrada Ploiești – Brașov. Guvernul a selectat fără licitație trei firme pentru construirea tronsoanelor București – Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic – Predeal (Vinci din Franța) și Predeal – Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel). Construcția ar fi trebuit să înceapă în 2005 și să se termine în 2009, urmând încă 25 de ani de operare a autostrăzii de către partenerul privat. Proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale iar PSD – guvernarea.
- Tentativa guvernului Boc în 2009
În mandatul de ministrul al lui adu Berceanu, consorțiul franco-elen Vinci-Aktor a fost selectat pentru construirea celor 58 km dintre Comarnic și Brașov, costul estimat ajungând la 1,5 miliarde de euro. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010 și să se termine în 2014. Taxa de utilizare estimată erra echivalentul a 1,75 euro per 100 km. În 2010 partenerul privat a denunțat contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era în plină criză economică și financiară.
- Tentativa guvernului Ponta 2012-2015
În 2012, Compania de Drumuri a publicat anunțul de concesiune, iar în 2013 patru mari asocieri din China, Europa si Romania s-au înscris: Asocierea Vinci (Franta)- Aktor (Grecia) – Strabag (Austria), UMB Spedition-Tehnostrade (Romania), Impregilo S.p.A – Salini (Italia) și firma chineza China Communications Construction Company Limited.
Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova puneau pariuri publice legate de terminarea autostrăzii, iar Dan Șova promitea să se mute cu cortul pe șantier.
La final de 2013 a fost anunțat câștigătorul procedurii Vinci – Aktor – Strabag. Autostrada era prroiectată la 53 km și urma să coste 1,8 miliarde de euro, iar taxa de utilizare devenise 7 lei; statul român urma să plătească pe lângă costul autostrăzii și o taxă anuală de întreținere de 37 milioane euro.
Concesiunea a eșuat după ce partenerul privat nu a reușit să atragă finanțare. De asemenea, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului
- Tentativa guvernului Dăncilă 2018-2019
Viorica Dăncilă a renunțat la soluția găsită de fostul premier Mihai Tudose și ministrul Marius Nica, care ajunseseră la o soluție pentru implicarea Băncii Mondiale, și a mutat proiectul la Comisia de Prognoză, de facto sub coordonarea lui Darius Vâlcov, unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea.
Costul era estimat la 1,4 miliarde de euro, contractul urma să se întindă pe 44 de ani (primii 4 ani execuția lucrărilor). În 2019 Comisia de Prognoză a selectat câștigătorul asocierea chinezo-turcă CCCC – Makyol. În 2020, guvernul Ludovic Orban a renunțat la acest contract.
Datele oficiale CNAIR:
„Vineri, 12.02.2021, CNAIR a semnat cu SC CONSITRANS S.R.L. contractul pentru „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru “Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov””.
Valoarea contractului este de 46.554.284,02 Lei fără TVA, obiectivul fiind finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.
Durata de realizare a serviciilor de proiectare este:
- 30 de luni pentru Revizuirea/Completarea Studiului de Fezabilitate;
- 6 luni pentru realizarea Proiectului pentru Autorizarea Executării Lucrărilor de Construire (PAC);
- 6 luni pentru Elaborarea Proiectului Tehnic de Execuție (PTE).”
Teoretic, Autostrada de pe Valea Prahovei va primi finanțare prin POT, dar, spre deosebire de POIM, unde contribuția UE este de 85%, prin POT România va suporta un procent mult mai mare din costul total. În acest sens, România și-ar dori ca prin POT să construiască Autostrada pe Valea Oltului (parțial), Autostrada Unirii (cu excepția capetelor prin PNRR) și Autostrada pe Valea Prahovei. Poate nu întâmplător, CNAIR are în proiectare pasaje pietonale și rutiere în stațiuni, iar la Ministerul Dezvoltării s-a scos la licitație alternativa pe Valea Doftanei.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a prezentat date eronate privind durata de realizare a documentației tehnice, contract semnat în mandatul lui Cătălin Drulă (detalii aici).